Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

O carte impresionantă prin dimensiuni şi bogăţia informaţiei: Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » O carte impresionantă prin dimensiuni şi bogăţia informaţiei: Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita
O carte impresionantă prin dimensiuni şi bogăţia informaţiei:  Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita

O carte impresionantă prin dimensiuni şi bogăţia informaţiei: Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita

 

Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita este primul volum din Colecţia Centenarul Marii Uniri (1918-2018) iniţiată de Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe şi, aşa cum afirmă înşişi autorii lui, Ioan Lăcătuşu şi Erich-Mihail Broanăr, „prezintă sintetic cele mai reprezentative repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita structurate tematic, constituindu-se într-o invitaţie la cunoaşterea realităţilor complexe din sud-estul Transilvaniei şi a contribuţiei specifice a românilor, alături de secui/maghiari din această parte de ţară, la patrimoniul cultural naţional şi universal”.

Cele 670 de pagini sunt prefaţate de cel care a fost Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, ÎPS Ioan, volumul fiind o sinteză a studiilor şi publicaţiilor româneşti din ultimii 20 de ani. Împărţită în 5 capitole şi 84 de subcapitole, voluminoasa apariţie editorială începe cu mărturii din epoci străvechi – paleolitic şi epoca bronzului, încheindu-se cu informaţiile despre siturile dacice şi limesul roman. Capitolul prim prezintă, apoi, bibliografia tematică selectivă referitoare la românii din cele două judeţe; dar, selectivă cum este, ea constituie, după ştiinţa noastră, cea mai amplă încercare de acest fel, ţinând cont că include şi lucrări nepublicate, amintiri, manuscrise de familie etc.

Capitolul II oferă, în pagini bogat ilustrate, o imagine asupra patrimoniului cultural-etnologic: arhitectură populară, ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale, port tradiţional, mărturii de artă şi cultură ortodoxă, file din tezaurul documentar, un minicompendiu al comunităţilor româneşti dispărute şi interferenţele etno-culturale româno-maghiare din estul Transilvaniei.

Lucrarea continuă cu pagini din istoria bisericilor româneşti din Eparhia Covasnei şi Harghitei, construite între anii 1658-2014 şi vetrele de viaţă monahală; aşijderea au procedat autorii cu celelalte domenii identitare de bază, cum ar fi şcoala şi cultura – ultima beneficiind de liste bio-bibliografice complete: academicieni, ierarhi, cadre universitare, cercetători, scriitori, ofiţeri, medici, arhitecţi, artişti, lideri politici locali şi naţionali, publicişti etc.

Ne vom opri o leacă la Capitolul V, intitulat Sinteză documentară referitoare la istoria şi cultura românilor din Covasna şi Harghita. Primul subcapitol prezintă rezumatul a 233 de documente ale Arhivelor Naţionale Covasna referitoare la românii din Transilvania şi la relaţiile lor cu Moldova şi Ţara Românească; apoi urmează o bogată listă a românilor şi secuilor cu nume româneşti din fostele scaune secuieşti, lista familiilor nobile de origine română din Covasna şi Harghita, a negustorilor şi proprietarilor români cunoscuţi până la 1918, lista fondurilor parohiilor ortodoxe şi greco-catolice aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale Harghita şi Covasna, inventare ale Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu referitoare la cercetarea ştiinţifică şi civilizaţia populară românească din cele două judeţe; apoi lista a peste 1.500 de studii referitoare la preistoria, istoria şi cultura românilor din judeţele Harghita şi Covasna, a monumentelor de for public, a asociaţiilor culturale şi ştiinţifice, a publicaţiilor în limba română şi bilingve apărute în perioada 1921-2014, a volumelor de literatură şi critică literară ce poartă semnătura autorilor din cele două judeţe, lista prefecţilor şi a primarilor din principalele oraşe etc.

Am reprodus, sec şi selectiv, cele de mai sus pentru a oferi măcar o palidă imagine asupra muncii de Sisif a autorilor, a diversităţii temelor şi domeniilor abordate, a bogatului tezaur de informaţie cuprins în acest volum. În orice domeniu al cunoaşterii ai vrea să afli ceva despre trecutul zonei, cartea lui Lăcătuşu şi Broanăr îţi dă informaţia de bază şi direcţia cercetării: fie că doreşti să afli câţi şi ce români au studiat la Gimnaziul din Şumuleu-Ciuc în anii 1800, fie că te interesează numărul românilor din diverse localităţi la cele zece recensăminte efectuate între anii 1850-2011.

O sinteză a sintezelor, o carte ce nu are cum lipsi din biblioteca oricărui conaţional care pretinde că e interesat de trecutul, prezentul şi viitorul său.

(Volumul se va lansa vineri, 14 august, la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului, sesiunea dinainte de amiază)

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.