Numărul medicilor de familie scade de la an la an | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 12 august 2022
Home » Sănătate » Numărul medicilor de familie scade de la an la an
Numărul medicilor de familie scade de la an la an

Numărul medicilor de familie scade de la an la an

  • Tinerii medici în formare nu sunt atraşi de această specializare „birocratizată excesiv” şi care nu le aduce venituri pe măsura celor de care beneficiază colegii lor din spitale sau a celor care au primit oferte din străinătate

Asemenea altor judeţe din ţară, corpul medicilor care asigură asistenţa medicală primară la nivelul judeţului Harghita se diminuează pe an ce trece, este în mare parte îmbătrânit şi suprasolicitat, iar tinerii medici nu par dornici să se specializeze în acest domeniu.

Procesul de contractare a serviciilor medicale primare încheiate pentru anul în curs de Casa de Asigurări de Sănătate (CJAS) Harghita cu furnizorii de servicii medicale s-a derulat în luna aprilie. Potrivit datelor care ne-au fost oferite de conducerea CJAS, la nivelul judeţului Harghita s-au încheiat 128 de contracte cu furnizori de asistenţă medicală primară, ce reprezintă în total 132 de medici de familie. Nu este un număr mare, nici suficient raportat la o populaţie de peste 326 de mii de locuitori, dintre care mai mult de 56% trăiesc în mediul rural.

Potrivit statisticilor CJAS Harghita, numărul furnizorilor de asistenţă medicală primară a scăzut în ultimii cinci ani: unii s-au pensionat, alţii au decedat. Dacă în 2016, au fost încheiate 148 de contracte cu cabinete ale medicilor de familie din judeţ, numărul acestora s-a redus constant începând din 2018, ajungându-se anul acesta la 128 de cabinete de Medicină de familie în judeţ, cu 22 mai puţine.

În acelaşi interval de timp au fost încheiate doar cinci contracte cu noi medici care asigură servicii de asistenţă medicală primară în judeţ.

Deficitul de medici de familie se va accentua în următorii trei ani, arată conducerea CJAS Harghita, când se preconizează pensionarea altor 26 de medici de familie.

Între timp, apar situaţiile neprevăzute, care reduc numărul celor care şi-au asumat responsabilitatea faţă de comunitate, promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea, asigurând tratamentul curativ sau paliativ.

„Vă dau două cazuri concrete întâmplate în cursul săptămânii trecute: au decedat doi medici de familie, unul la Sâncrăieni şi celălalt la Odorheiu Secuiesc.

Locuitorii comunei Sâncrăieni au avut noroc, în sensul că, având în baza noastră de date toţi medicii rezidenţi, ştim exact în ce an sunt, de unde provin, ţinem legătura cu ei, ca să-i atragem în judeţ, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică. În această bază de date avem şi un medic de familie care lucra la Serviciul de Ambulanţă, l-am cotractat şi a acceptat să preia praxisul şi să asigure servicii medicale în localitate”, detaliază Duda Tihamér, directorul general al CJAS Harghita.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre municipiul Odorheiu Secuiesc, un oraş cu peste 34 de mii de locuitori unde au rămas doar 16 medici de familie, situaţia fiind apreciară de conducerea CJAS drept „atât de critică, precum într-o localitate unde dintr-un anumit motiv medicul nu mai este”.

În Harghita există şi alte localităţi deficitare din punct de vedere al existenţei medicilor de familie, unde nu există medic titular, iar activitatea de asistenţă medicală primară se desfăşoară prin punctele de lucru ale unor medici de familie din alte localităţi. În această situaţie sunt: oraşul Bălan şi comunele Sânsimion, Plăieşii de Jos şi Săcel, precizează directorul general al CJAS Harghita.

„Posibilităţile noastre sunt limitate. Dacă medicii de familie doresc sau nu să colaboreze cu noi în interesul persoanelor care s-au înscris pe listele lor şi au încredere în ei, rămâne la latitudinea lor, fiindcă ceea ce nu este stipulat în contract, nu poate avea caracter obligatoriu. Legătura dintre medicul de familie şi pacienţii care se înscriu pe lista lui este una profesională, de încredere, personală”, explică dir. gen. Duda Tihamér.

Deficitul de medici de familie se resimte şi la nivelul funcţionării Centrelor medicale de permanenţă din judeţ – ele fiind asocieri ale medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, asigurând astfel continuitatea asistenţei medicale primare – unde medicii oferă servicii de urgenţă şi tratamente atât pacienţilor asiguraţi, cât şi neasiguraţi, dovedindu-şi din plin utilitatea.

Din punct de vedere al Centrelor de permanenţă care funcţionează în judeţ, zona Odorhei stă cel mai bine, cu centre la Odorheiu Secuiesc, la Vlăhiţa, Cristuru Secuiesc şi Praid. În zona Ciuc îşi desfăşoară activitatea două centre de permanenţă, la Miercurea-Ciuc şi la Lunca de Sus, în vreme ce zona Gheorgheni şi Topliţa este acoperită de un singur centru, cel de la Remetea.

„Medicii de familie din zonă nu vor să se asocieze. Spre deosebire de celelalte zone, care sunt acoperite, cei din zona Gheorgheni sunt discriminaţi. Dacă la Tulgheş cuiva i se întâmplă ceva, nu are altă cale decât să meargă la Spitalul din Topliţa, pentru că până la centrul de permanenţă de la Remetea se ajunge mai greu, din cauza drumului prost. Iar noi nu putem dispune şi lua măsuri în acest sens, neavând pârghii legale pentru astfel de situaţii. Doar medicii de familie pot hotărî, în mod benevol, dacă se grupează şi doresc acest lucru. Putem noi şi administraţiile publice locale să le punem la dispoziţie un contract foarte bun, sau o locaţie foarte bună, cu suportarea tuturor cheltuielilor, este degeaba dacă ei nu doresc. Avem doar şapte centre de permanenţă, deşi avem nevoie şi am putea să finanţăm în judeţ 15 centre, ca să avem o acoperire bună”, afirmă dir. gen. Duda Tihamér.

Ca într-un cerc vicios, revenim de unde am plecat: medicina de familie pare să nu fie atractivă pentru tinerii medici, numărul celor care au ales să fie mentorii şi strategii sănătăţii noastre, a fiecăruia în parte, fiind acum înaintaţi în vârstă şi împuţinându-se de la an la an, în ciuda preocupărilor permanente ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate şi ale Direcţiei de Sănătate Publică.

„Am pus şi punem accent în fiecare an pe medicina de familie, încercând să-i direcţionăm pe tinerii medici rezidenţi în acest sens. Ştim exact de la Târgu Mureş câţi medici rezidenţi sunt, indiferent de specialitate, inclusiv în medicina de familie, de unde provin, în ce an sunt şi îi urmărim, ca să reuşim să îi atragem în judeţ. În data de 9 iunie am avut întâlnire la Odorheiu Secuiesc, organizată de Incubatorul de afaceri din municipiu, în cadrul căreia medicilor rezidenţi li s-a prezentat oferta, modul în care îşi pot deschide o afacere, ce înseamnă relaţionarea cu Ministerul Sănătăţii prin Casa de Asigurări de Sănătate, care sunt posibilităţile lor, încercând să atragem medici de familie în judeţ. Dar sunt puţini cei care se specializează în acest domeniu, iar cei care se perfecţionează la Târgu Mureş fac tot posibilul să rămână în zonă. Puţini sunt cei care doresc să se întoarcă acasă, dar noi ţinem legătura cu dânşii şi încercăm să soluţionăm fiecare caz în parte”, a concluzionat Duda Tihamér, directorul general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Harghita.

***

Recent, prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, declara, pentru News.ro, că în România „peste zece ani nu vom mai avea medici de familie, în condiţiile în care în prezent aproape jumătate au peste 61 de ani, iar cei sub 35 de ani reprezintă doar 2,2% din total”, „birocratizarea excesivă a muncii lor” fiind „principala cauză a faptului că tot mai puţini medici tineri intră în sistem”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.