Nu va fi un an bogat din punct de vedere agricol | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 19 august 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Nu va fi un an bogat din punct de vedere agricol
Nu va fi un an bogat din punct de vedere agricol

Nu va fi un an bogat din punct de vedere agricol

Ploile abundente şi umiditatea crescută au favorizat apariţia manei şi a altor boli, care au afectat culturile agricole pe suprafeţe mai mari sau mai mici, la nivelul întregului judeţ. Specialiştii susţin că recolta din acest an va fi una medie, „acceptabilă” pentru judeţul Harghita

Aproape toate parcelele cultivate cu cartofi atacate de mană

Condiţiile meteorologice nefavorabile, cu ploi abundente zilnice şi umiditate ridicată, au favorizat apariţia atacului de mană, în ciuda eforturilor fermierilor de a-şi proteja culturile. Potrivit inginerului Jakab Árpád de la Oficiul Fitosanitar Harghita, în urma controalelor efectuate de curând pe teren, împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură şi primarii localităţilor, s-a observat că în jur de 5.000 de hectare cultivate cu cartofi, din cele 7.200 la nivelul întregului judeţ, sunt afectate mai mult sau mai puţin de atacul de mană: 1.900 de hectare slab, alte 2.600 de hectare mediu şi puternic în jur de 500 de hectare.

Specialiştii atenţionează, pentru viitor, că în cazul judeţului Harghita primele infecţii cu mană apar la temperaturi de 8,5-10 grade Celsius, de obicei la începutul lunii iunie, când bobocii plantelor de cartofi stau să înflorească. „Atunci cultura de cartofi este cel mai sensibilă şi trebuie intrat în parcele şi făcute primele tratamente”, a afirmat ing. Jakab.

Dar vremea capricioasă, cu ploi zilnice, nu a permis efectuarea tratamentelor. Cu toate acestea, există cultivatori care au reuşit, uneori folosind substanţe scumpe cu acţiune rapidă, la nivel de câteva ore. Schimbările climatice şi fenomenele extreme impun adaptarea la noile condiţii, iar cartoful este o cultură pretenţioasă, în care trebuie investit, pentru a obţine rezultate.

„Oamenii au învăţat din lecţia de anul trecut. Cei care au stropit din timp, imediat ce s-a dat avertizarea, au reuşit să stăpânească atacul. Cei care au avut sămânţă necorespunzătoare şi au aşteptat prea mult, înregistrează pierderi. Selecţia s-a făcut deja: cei care nu tratează, nu mai cultivă cartofi. Fiindcă nu poţi să ai pierderi an de an; ori faci tehnologie, ori te retragi. Cartoful este o cultură pretenţioasă”, a arătat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő.

La începutul lui Cireşar şi-a făcut apariţia şi gândacul de Colorado, un mâncău cu apetit nestăvilit care se hrăneşte cu planta cartofului, oprind asimilaţia şi care, înmulţindu-se extraordinar de repede, este greu de combătut. Statisticile Oficiului Fitosanitar Harghita arată că aceste insecte au afectat slab 1.000 de hectare cultivate cu cartofi, mijlociu 400 de hectare şi puternic 50-60 de hectare, unde culturile au fost aproape compromise.

 Lanurile de cereale – culcate la pământ de furtuni şi atacate de virusuri 

În ciuda faptului că fermierii au însămânţat seminţe certificate şi au făcut tratamente atunci când le-a permis vremea, culturile cerealiere nu au scăpat nevătămate. Ploile au favorizat instalarea bolilor foliare – Septorioza, Rugina şi Făinarea – care au afectat formarea spicului. La nivelul judeţului au fost afectate slab 3.000 de hectare, mediu alte 5.000 de hectare şi puternic 950 de hectare.

„În Ciucul de Jos şi în Ciucul de Sus a fost sesizat şi un atac de virus la plantele răsărite, care a produs piticirea cerealelor, caz în care acestea nu înspică, iar cultura s-a înjumătăţit sau a dispărut pe multe suprafeţe”, a explicat ing. Jakab Árpád.

Vijeliile nu au rămas nici ele fără urmări, lanuri întregi de cereale fiind culcate la pământ şi/sau văduvite de elementele nutritive, spălate de ploi.

„672 de hectare cultivate au fost afectate din cauza excesului de apă. Ploile acestea multe au spălat o parte din elementele nutritive, în special azotul. Fenomenul este evident acolo unde s-au pus mai puţine îngrăşăminte”, a remarcat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Sunt, însă, şi veşti bune: 85% din suprafaţa cultivată cu orz de toamnă în zona Odorhei – Cristur a fost recoltată şi în curând acolo va începe şi recoltarea grâului, dacă va fi timp frumos.

„La orzul de toamnă avem o producţie medie pe judeţ de 3.510 kg la hectar, o producţie acceptabilă, la grâu va fi o producţie mai mică faţă de anul trecut, cam cu 10%, din cauza secetei de anul trecut, după însămânţare; ne amintim că în august, septembrie, octombrie şi noiembrie a fost secetă şi greu s-a făcut însămânţarea şi pregătirea patului germinativ. Culturile de primăvară, porumbul, grâul şi orzul de primăvară arată bine şi se anunţă producţii bune pentru zona noastră. În zona Odorhei – Cristur începem curând recoltarea şi la grâu şi orz de primăvară, iar peste zece zile şi în Ciucul de Jos”, a afirmat ing. Török Jenő.

Culturile legumicole atacate de bacterii şi ciuperci

Şi dacă lucrurile merg şnur în zona Odorhei – Cristur în privinţa recoltării cerealelor, pătimeşte la capitolul „legumicole”, unde roşiile, ardeii şi ceapa sunt atacate de Mana, Alternaria şi Erwinia – ciuperci şi bacterii care, necombătute la timp cu produse fitosanitare eficiente, duc la stagnarea creşterii fructelor, ofilirea plantelor şi chiar uscarea acestora. Şi castraveţii suferă de „pătarea unghiulară”, o boală gravă, favorizată de căldură şi de umiditatea crescută, care atacă frunzele şi fructele, acestea din urmă devenind improprii consumului.

Mere, pere, vişine şi prune puţine

În cursul lunii aprilie şi la începutul lunii mai, pomii fructiferi au înflorit abundent, erau frumoşi ca-n poveşti: merii, perii, gutuii, vişinii şi cireşii. Dar temperaturile scăzute, de 10-12 grade Celsius, au ţinut albinele în stupi şi florile nu au fost polenizate. Aşa că producţia se anunţă redusă cantitativ, ne anunţă specialiştii de la Oficiul Fitosanitar Harghita.

DANIELA MEZEY

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.