luni , 10 decembrie 2018
Home » Agricultură/Ecologie » Nu există soluţii pentru împădurirea suprafeţelor defrişate în primii ani după Revoluţie, rămase neregenerate
Nu există soluţii pentru împădurirea suprafeţelor defrişate în primii ani după Revoluţie, rămase neregenerate

Nu există soluţii pentru împădurirea suprafeţelor defrişate în primii ani după Revoluţie, rămase neregenerate

În Harghita, chiar dacă nu există o cuantificare exactă, sunt estimate a fi câteva mii de hectare de teren forestier defrişate sau brăcuite, pentru a căror împădurire nu există fonduri. De asemenea, aproximativ 90% din fondul forestier din judeţ aparţine proprietarilor privaţi, care deţin suprafeţe mici de pădure. Ştiindu-se că una din cauzele tăierilor ilegale de arbori o constituie şi asigurarea traiului de subzistenţă de către aceşti mici proprietari.

„Luna plantării arborilor”, de fapt campania de împădurire de primăvară, la nivel naţional, s-a desfăşurat în perioada 15 martie – 15 aprilie. Iar în Harghita această campanie s-a încheiat recent, din cauza condiţiilor meteo deosebite. „Luna plantării arborilor” este considerat a fi unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, evidenţiindu-se importanţa pădurilor. Şi cu această ocazie, la fel ca şi în judeţ, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a organizat o serie de acţiuni în care au participat şi ministrul de resort, secretari de stat, academicieni, administratori şi proprietari de păduri etc., care au discutat teme de interes, cum ar fi şi strategia europeană, naţională în domeniul silvic.

Tendinţa de scădere a tăierilor arborilor şi creşterea folosirii energiei regenerabile din biomasă

Despre aceste tendinţe din domeniul silvic am discutat cu directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică. Acesta consideră că asemenea activităţi sunt benefice, deoarece, ca în orice altă branşă, şi în silvicultură teoriile sunt în mişcare, apar noutăţi an de an în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a pădurilor. Astfel, conform noii strategii a Uniunii Europene, a reieşit un lucru interesant: din datele preliminare a rezultat că din Uniunea Europeană (UE) doar 60-70% din creşterea anuală este exploatată (n.n. – un motiv este creşterea suprafeţelor ariilor protejate). Ceea ce arată că suprafaţa împădurită este stabilă şi chiar în creştere la nivelul UE. Biomasa forestieră constituie cea mai importantă sursă de energie regenerabilă şi reprezintă aproximativ jumătate din consumul total de energie regenerabilă al UE.

Directorul DS a spus că România încă nu s-a aliniat mediei europene în acest domeniu. „Dar e clar că şi noi, vrând-nevrând, vom ajunge măcar la media europeană. Şi probabil că în anii următori măsurile de conservare a biodiversităţii, care practic duc la diminuarea tăierii masei lemnoase, se vor vedea şi la noi, pe de o parte. Pe de altă parte, folosirea sursei regenerabile va creşte în perioada următoare. Acestea sunt câteva direcţii care se văd în strategia UE pentru perioada următoare. Tendinţa de scădere a tăierilor şi creşterea folosirii energiei regenerabile din biomasă”.

Nemulţumiri: directive UE de nesubvenţionare a sistemului forestier

Directorul DS a arătat că, pe de altă parte, dacă vorbim de UE, există destul de multe nemulţumiri, în general, din partea administratorilor de fond forestier şi, în special, a proprietarilor de păduri. Pentru că şi în perioada următoare, 2014-2020, pădurile sunt critic subestimate. În cadrul programului naţional de dezvoltare rurală nu există absolut nici o măsură pentru fondul forestier şi, implicit, pentru serviciile de mediu pe care le oferă şi pentru biodiversitatea pe care o adăpostesc pădurile. Acesta a subliniat că, în continuare, directivele UE sunt de nesubvenţionare a sistemului forestier. Ceea ce poate pentru pădurile celorlalte ţări nu ar fi ceva chiar cu totul curios. Fiindcă un management corespunzător al fondului forestier poate să-ţi asigure resursele să gestionezi durabil pădurea şi atunci nu e nevoie de subvenţii, sunt alte sectoare care au nevoie de ele. Dar în România există aceste suprafeţe defrişate în perioada primilor ani de după ’90, până la consolidarea legilor fondului funciar. Sunt suprafeţe care au rămas neregenerate. Ori, până în acest moment încă nu există soluţii pentru împădurirea acestor terenuri. Iar în programele de dezvoltare rurală sau în cazul banilor ce pot fi accesaţi de la UE nu există capitolul „fond forestier”. Există, într-adevăr, terenuri din afara fondului forestier care pot fi împădurite pe anumite programe. Dar nu terenurile care figurează în cadastru în categoria fondului forestier.

Harghita este un caz specific al tăierilor ilegale generate de necesitatea asigurării unui trai de subzistenţă

Cum arătam la început, Harghita este un caz specific al tăierilor ilegale generate de necesitatea asigurării unui trai de subzistenţă. Deoarece aproximativ 90% din suprafaţa totală forestieră din Harghita este proprietate privată, este evident că şi suprafaţa defrişată sub diferite forme e mai mare decât în alte zone, unde suprafaţa privată nu este aşa de mare. Iar administratorii de păduri şi proprietarii au argumentat că tăierea ilegală nu poate fi stopată doar prin emiterea unor legi mai aspre. În mod normal este nevoie de investiţii şi politici de susţinere a proprietarilor de păduri. „Se vorbeşte tot mai des despre tăierile ilegale din pădurile României fără să se înţeleagă că acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe. Este vorba despre traiul de subzistenţă al miilor de proprietari de suprafeţe forestiere, care sunt de fapt terenuri foarte mici – în jurul unui hectar. În aceste cazuri, oricât de performant ar fi managementul, nu poate să creeze continuitate. Şi zonele în care există acest număr impresionant de proprietari de păduri sunt de fapt zonele montane, unde în momentul de faţă nu există foarte multe posibilităţi pentru traiul de zi cu zi”.

Ing. Cătălin Mutică s-a arătat, totuşi, optimist în ceea ce priveşte viitorul pădurilor harghitene, în ciuda faptului că se vorbeşte foarte mult de tăieri ilegale. „În continuare susţin că fondul forestier al Harghitei este un tezaur. Chiar dacă s-a vorbit foarte mult despre tăieri ilegale, acestea nu au reuşit să schimbe caracterul forestier al judeţului. Şi cred că pe viitor Harghita va rămâne în topul judeţelor din ţară în care importanţa industrială a materialului lemnos şi importanţa turistică a ariilor protejate, care au fost înfiinţate în ultimii 10 ani de zile, vor da o notă aparte zonei”, a conchis directorul DS. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.