Preşedintele CCR, la Izvoru Mureşului, despre Legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon: „Nu e legea cu tehnica legislativă perfectă. Dar nu conţine elemente care să o facă neinteligibilă, incoerentă şi care să-i dea caracterul de lege neconstituţională” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 29 octombrie 2020
Home » Societate »
Preşedintele CCR, la Izvoru Mureşului, despre Legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon:
„Nu e legea cu tehnica legislativă perfectă. Dar nu conţine elemente care să o facă neinteligibilă, incoerentă şi care să-i dea caracterul de lege neconstituţională”
<h5><i>Preşedintele CCR, la Izvoru Mureşului, despre Legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon:</i></h5> „Nu e legea cu tehnica legislativă perfectă. Dar nu conţine elemente care să o facă neinteligibilă, incoerentă şi care să-i dea caracterul de lege neconstituţională”

Preşedintele CCR, la Izvoru Mureşului, despre Legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon:
„Nu e legea cu tehnica legislativă perfectă. Dar nu conţine elemente care să o facă neinteligibilă, incoerentă şi care să-i dea caracterul de lege neconstituţională”

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, a fost dedicată împlinirii a 100 de ani de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri prin Tratatul de pace de la Trianon.

În acest context, Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), prezent la Izvoru Mureşului, a vorbit în intervenţia sa şi despre argumentele care au stat la baza deciziei de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României cu privire la Legea prin care Parlamentul a declarat ziua de 4 iunie „Ziua Tratatului de la Trianon”.

Legea respectivă prevede organizarea, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. Iar în acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Preşedintele CCR a explicat că obiecţia de neconstituţionalitate se baza, în principal, pe următoarele elemente: că nu este un act normativ propriu-zis pentru că nu conţine norme general obligatorii, nu arată scopul, nu creează obligaţii juridice.

Potrivit motivării Curţii, conţinutul actului normativ „este caracterizat prin norme general obligatorii şi impersonale şi nu se referă la fapte şi persoane individuale, adoptarea sa reprezentând expresia voinţei legiuitorului primar de a reglementa într-un anumit domeniu al realităţii sociale, cu scopul de a evidenţia valorile naţionale şi identitatea poporului român”.

„S-a mai criticat că e destul de neclară şi confuză, neprevăzând obligaţii etc. (…) Nu e legea cu tehnica legislativă perfectă. Dar nu conţine elemente care să o facă neinteligibilă, incoerentă şi care să-i dea caracterul de lege neconstituţională. Legea a fost făcută aşa şi pentru faptul că românii dintotdeauna, când au vorbit de lucruri sensibile au vorbit cu respect şi cu oarecare, am zis eu, fereală ca să nu supere pe cineva. (…) Nu s-a spus nimic ofensator, provocator. S-a spus să marcăm această zi. Cum? Prin manifestări culturale, autorităţilor locale li s-a dat dreptul să sprijine inclusiv material, organizatoric (n.n. – aceste acţiuni). Televiziunii Române i s-a recomandat să organizeze diverse manifestări. A fost criticată şi această referire la televiziune, televiziunea fiind autonomă şi părând că această lege intră în dreptul ei la autonomie. Nu există o obligaţie, există o recomandare care să includă în programele ei asemenea manifestări”, a spus preşedintele CCR.

Valer Dorneanu a amintit şi faptul că Parlamentul României a adoptat numeroase legi „care priveau aparent aspecte individuale”. Este vorba, de exemplu, de aproximativ 12 legi care vizează stabilirea unor zile care să omagieze componente individuale: Ziua Minerului, Ziua Constructorului, Ziua Energeticianului etc. – sau acte normative care au caracter aparent regional.

„Decizia noastră nu a fost absolută. Preşedintele, potrivit dreptului şi prerogativelor domniei sale, a cerut reexaminarea legii de către Parlament. Repet, respect şi dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, pentru că legea nu a fost perfectă şi nu sunt critici inventate. (…) Dar au primit şi răspuns concludent care ne îndreptăţea să le respingem”, a precizat vorbitorul.

În ceea ce priveşte cererea de reexaminare, preşedintele CCR a spus că „tot ce e scris acolo e de foarte mult bun simţ şi n-are nici un caracter polemic”. „Pleacă de la faptul că segmente mari ale societăţii civile au criticat această lege şi că nu e momentul ca în contextul acesta internaţional, în care trebuie să prevaleze solidaritatea între state, între naţiuni, să adoptăm o lege fără o dezbatere largă. Mai departe va fi dreptul Parlamentului dacă admite cererea de reexaminare sau nu. Legea aceasta noi am socotit-o că nu are nimic neconstituţional. (…) Nu intrăm în analiza oportunităţii ei pentru că aceasta are o mare componentă politică. Şi noi nu analizăm oportunitatea, chestiunile politice”, a precizat Valer Dorneanu.

Ungaria a adoptat la rândul ei o lege prin care să marcheze Tratatul de la Trianon, dar cu „multă abilitate”, însă manifestările organizate sunt „foarte explicite, directe şi ascuţite”

Preşedintele CCR a amintit că şi Ungaria a adoptat o lege cu privire la marcarea Tratatului de la Trianon, Ziua coeziunii naţionale, însă a fost elaborată cu „multă abilitate”. Acesta a explicat că Ungaria, respectând dreptul şi normele internaţionale, face o distincţie între actele pe care le adoptă autorităţile şi ceea ce declară unele personalităţi în public. De exemplu, în actul normativ prin care s-a declarat Ziua coeziunii naţionale singurul aspect care iese în evidenţă „este că acest tratat este un diktat, Diktatul de la Trianon”. Însă toate manifestările care însoţesc această lege sunt „foarte explicite, directe şi ascuţite”. „Către cine? Răspunsul vi-l daţi dvs.”, a conchis Valer Dorneanu.

În 15 iulie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituţională în raport cu criticile formulate.

A XXVI-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie a fost organizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Tg. Mureş, Centrul European în Probleme Etnice din subordinea Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi de Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.