„Nu cred că Jobbik o să depăşească, în Transilvania, 5%” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 14 august 2020
Home » Politic » „Nu cred că Jobbik o să depăşească, în Transilvania, 5%”
„Nu cred că Jobbik o să depăşească, în Transilvania, 5%”

„Nu cred că Jobbik o să depăşească, în Transilvania, 5%”

Interviu cu Papp Előd, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (1)

În aprilie vor fi alegeri parlamentare în Ungaria, la care pot participa şi maghiarii cu dublă cetăţenie din ţara noastră. Cum se poziţionează partidele maghiare din România în raport cu cele din Ungaria în campania electorală?

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) are un parteneriat strategic cu partidul de guvernământ din Ungaria, FIDESZ; deci normal şi logic susţinem acest partid şi îndemnăm cu mijloacele pe care le avem simpatizanţii noştri să voteze pentru coaliţia actuală de guvernare din Ungaria.

Care sunt tendinţele de influenţare a electoratului din România în perspectiva aceloraşi alegeri?

Conform procedurii, dubla cetăţenie şi dreptul de vot înseamnă de fapt pentru maghiarii din România un vot – ştiind că cetăţenii cu domiciliul stabil în Ungaria au drept la două voturi. Toate voturile adunate la un loc din afara Ungariei vor influenţa un mandat, un mandat şi jumătate – cel mult două mandate. Aşadar, este un gest mai mult simbolic, deşi câteodată, mai rar, e drept, un mandat poate să decidă un Guvern. Campanie electorală propriu-zisă noi nu cred că vom avea. Prin metodele uzuale care se folosesc de obicei noi vom îndemna simpatizanţii să voteze cu FIDESZ.

Ca atare nu vor avea loc adunări electorale?

Nu.

Care sunt adevăratele relaţii ale PPMT cu Jobbik? Cum apreciaţi eforturile acestui partid, considerat de mulţi ca extremist, de extindere a bazei sale electorale în România?

Fiecare partid trebuie să încerce să adune voturi, este treaba lor ce fac, vor aduna şi ei câteva, dar după cum ştim noi, ca meserie, cum va decurge votul respectiv, nu cred să aibă prea mare influenţă. Normal că vor găsi adepţi, partidele radicale simpliste, cu un discurs direct, cu un limbaj mai concret, mai puţin politic, găsesc în societate o anumită parte care vor vota cu ei; dar eu nu cred că o să depăşească mai mult de 5%.

La reuniunea de la Odorhei, aţi decis ca László Tőkés să candideze la europarlamentare pe listele FIDESZ. De obicei liderii se sacrifică pentru popor, pentru partid. Văd că la dvs. e invers…

Europarlamentarele şi alegerile din Ungaria sunt lucruri diferite, deşi are o anumită influenţă asupra deciziilor faptul că campania electorală a uneia se suprapune oarecum cu depunerea candidaturilor la cealaltă. Deşi rostul partidului este să adune voturi şi să poată influenţa politica, noi am avut o decizie foarte bună. Am considerat că este mult mai important pentru comunitatea maghiară din România ca d-l Tőkés să poată continua munca la Bruxelles. Acesta va fi al treilea mandat – o perioadă a fost şi vicepreşedinte al Parlamentului European – şi îl considerăm persoana cea mai potrivită pentru aşa ceva. UDMR n-a vrut sau n-a putut să formăm o coaliţie din cele trei partide maghiare din România şi să atacăm pragul de 9-10%, din acel moment a trebuit să găsim metoda cea mai potrivită pentru ca d-l Tőkés să poată continua munca. De aici încolo UDMR poartă povara celor 5% pe care trebuie să-i sară la europarlamentare. Eram sigur că vor intra la guvernare, noi ne aşteptam ca acest lucru să se întâmple până în noiembrie…

 

„Ceea ce a făcut UDMR pentru societate este foarte puţin!”

Care e părerea dvs. despre această situaţie deoarece, în optica noastră, UDMR a obţinut foarte multe…

După 23 de ani de democratizare şi de politică „interesantă” în România, UDMR este perceput ca un partid care în campania electorală susţine valori şi interese ale comunităţii maghiare. Să nu mă înţelegeţi greşit, eu sunt adeptul guvernării, e normal să ajungi acolo pentru a avea puterea necesară şi posibilităţile de a face lucruri bune. Dar ceea ce am văzut eu în 17 ani de guvernare UDMR (pentru că atâta au fost ori membri ai Guvernului ori susţinând un Guvern), rezultatele sunt foarte slabe. Cel mai hilar lucru este că în 16-17 ani de guvernare politicienii UDMR n-au reuşit să arate comunităţii româneşti că ungurii nu vor lucruri care să nu fie benefice ţării. Eu sunt adeptul autonomiei, al autonomiei teritoriale, pe care îl consider un lucru foarte bun pentru secuime, dar consider că este şi foarte bun pentru România. La ora actuală percepţia politică şi în societate este că autonomia este un fel de drac şi că dacă maghiarii vor avea autonomie, respectiv descentralizare, regionalizare, România va fi disecată, iar Transilvania va fi alipită Ungariei. După 23 de ani de guvernare, mai mult decât să zâmbesc, nu pot! Iar ceea ce a făcut UDMR pentru societate este foarte puţin. Partidul Popular Maghiar din Transilvania n-ar exista dacă UDMR şi-ar fi făcut treaba.

Ştiu că UDMR – şi nu numai ea – vă acuza că sunteţi finanţaţi cu 3 milioane de euro de Guvernul ungar şi companii de stat din Ungaria, prin diverse fundaţii, asociaţii sau prin Centrele Democraţiei. Vă ocupaţi direct de această reţea de centre – ce sunt ele, cum sunt gestionate, cine le finanţează?

Acum trei ani când a demarat programul cu dubla cetăţenie, s-a ajuns la concluzia că formularistica, procedura „simplificată” este de fapt una destul de grea şi de complicată pentru omul simplu, pentru un sătean. Centrele Democraţiei ajută, întocmesc documentaţia pentru persoanele care vor să devină cetăţeni maghiari. Acestea, respectiv Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, au un contract cu cele trei organisme ungare de stat care se ocupă cu dubla cetăţenie – respectiv ministerele de Externe şi de Interne, plus încă o instituţie, o regie cum ar veni în echivalent administrativ românesc. Avem un contract semnat pentru a ajuta oamenii. Au trecut pe la birourile noastre în jur de 250.000 de persoane, dacă calculăm inclusiv copiii.

În media se vehiculează cifre mult mai mari.

Eu consider că este mult, pentru că la fiecare persoană este nevoie de 40 de minute pentru întocmirea dosarului; de aici se poate calcula cât trebuie să munceşti pentru un sfert de milion de persoane.

Câte Centre sunt?

Sunt 23, aproape în toate oraşele în care procentul comunităţii maghiare este mai mare. Am avut centre temporare şi în unele localităţi rurale.

Angajaţii sunt plătiţi de statul maghiar în baza acestor contracte?

Da. În ce priveşte acuzele, e normal că adversarii politici încearcă să facă aceste lucruri, dar puteţi să fiţi sigur că am avut destule controale, din toate părţile, şi suntem printre aceia puţini care nu am primit nici o amendă, pentru că respectăm toate legile ca partid; la fel şi Centrele.

Ştiu că s-au făcut sesizări la DNA, la Autoritatea Electorală, la SRI. Aţi lămurit toate problemele?

S-au făcut sesizări, după aceea au venit controale, au controlat totul, inclusiv finanţările Centrelor; totul a fost găsit în regulă, e normal ca orice cetăţean al ţării să respecte legile. (Urmare în numărul de mâine)

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.