Noutăţi în sistemul de învăţământ: Clasa a IX-a revine la liceu

Noutăţi importante pentru învăţământul profesional

Au trecut aproape două luni de când Ministerul Educaţiei a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-au modificat câteva lucruri prin sistemul de învăţământ românesc.

La fel ca într-un meci de tenis, unde mingea nu stă mult într-o parte a terenului, şi în învăţământul nostru lucrurile se schimbă la fel de repede, anumite decizii nu reuşesc să prindă rădăcini. Astfel, nu cu mult timp în urmă, se luase o decizie prin care clasa a IX-a era luată de la liceu şi trecută la şcoala generală. Nu ştiu dacă vreo generaţie a prins această prevedere şi iată că deja, prin OUG 117 din 23 decembrie 2013, se stabileşte că învăţământul secundar inferior cuprinde clasele V-VIII, adică clasa a IX-a revine la liceu.

Tot această Ordonanţă prevede şi reintroducerea învăţământului profesional, cu durată de 3 ani, ca parte a învăţământului secundar superior.

Despre prevederile privind învăţământul profesional, inspectorul şcolar responsabil de învăţământul profesional şi tehnic, Petru Gârbea, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, spunea că „cei care vor alege învăţământul profesional au posibilitatea de a susţine examene de certificare a calificării profesionale şi, dacă reuşesc aceste examene de calificare, pot să continue studiile în ciclul superior al liceului – clasele XI-XII”. Aşadar, dacă cineva o să opteze pentru învăţământul profesional, iar pe parcursul acestuia consideră că era mai bine să meargă la un liceu, nu e totul pierdut, căci după terminarea celor 3 ani se poate înscrie în clasa a XI-a a liceului, după care să dea şi examenul de Bacalaureat.

În învăţământul profesional se pot înscrie absolvenţii claselor a VIII-a din acest ani, dar şi din seriile anterioare, începând cu 2009. De asemenea, preciza Petru Gârbea, elevii care o să urmeze această formă de învăţământ vor avea dreptul la „Bursa profesională”.

Referitor la modul de organizare a învăţământului profesional, Petru Gârbea afirma că după ce se consultă cu agenţii economici din zonă, liceele propun o serie de profile, acestea urmând a fi stabilite de Inspectoratul Şcolar, iar mai departe, fiind vorba de o cifră de şcolarizare care e finanţată la nivel naţional, aprobarea o va face Ministerul Educaţiei.

De asemenea, liceele tehnologice vor trebui să încheie contracte-cadru cu agenţii economici sau instituţii publice, unde elevii să facă instruirea practică sau o parte a acesteia. Contractele se încheie pentru minimum 3 ani, asigurându-se posibilitatea de pregătire practică pentru un ciclu de şcolarizare.

După ce s-au stabilit aceste profile, atât liceele tehnologice, cât şi Inspectoratul Şcolar vor trebui să promoveze ofertele în rândul elevilor din clasa a VIII-a, cel mai probabil acest lucru făcându-se în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”, prin organizarea unei „Săptămâni a meseriilor”, a unui „Târg al meseriilor”.

Admiterea se va face în 3 etape, iar dacă vor sprijini şcolarizarea elevilor şi prin alte forme, în afara asigurării locului de practică, agenţii economici vor avea dreptul să ceară un examen de aptitudini. De asemenea, dacă o să fie mai mulţi candidaţi decât locuri, atunci se va introduce o probă suplimentară de admitere.

Conform planului de învăţământ, în clasa a IX-a pregătirea de specialitate o să fie în jur de 35%, în clasa a X-a – 68%, iar în clasa a XI-a – 70%, pregătirea profesională urmând să conţină mai mult lucrări de laborator şi practică în atelier sau la agenţii economici.

La nivelul judeţului – spunea Petru Gârbea – au fost proiectate 25 de clase de învăţământ profesional cu durata de 3 ani pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi „s-a ţinut cont de propunerile şcolilor şi de prevederile planului local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic care stabileşte nişte ponderi ale domeniilor de pregătire pentru judeţ şi pentru toată regiunea Centru”. Astfel, judeţul Harghita va oferi, în cadrul învăţământului profesional, posibilitatea pregătirii în meserii cu tradiţie: construcţii, mecanică, industria alimentară, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă, turism etc.

Deşi modul în care a fost gândit învăţământul profesional pare a fi unul care să ofere perspective, totuşi, apare şi un aspect negativ, care dă de gândit. Faptul că această formă de învăţământ se echivalează cu primii doi ani de liceu, spunea Petru Gârbea, înseamnă că în 3 ani de învăţământ profesional un elev trebuie să înveţe materia de la cultură generală din clasele IX-X de la liceu. Dacă elevul se duce să înveţe meseria de strungar, s-ar putea să nu se descurce la materii precum literatură, geografie, filosofie, logică etc. şi pe parcurs să renunţe. „Am mai păţit şi când a funcţionat învăţământul profesional de 3 ani că prin anul I sau II elevii abandonau şcoala din cauza unor repetenţii la ştiinţe”, spunea inspectorul şcolar Petru Gârbea.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii