Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Tot tărăboiul legat de numele lui Nyirő József a început de prin 2011, însă a luat proporţiile unui scandal prin mai 2012, când două fundaţii „culturale”: una din Budapesta, cealaltă din Odorhei, cu sprijinul direct al Guvernului Ungariei, au amplasat în Parcul Memorial din Odorhei un bust al scriitorului ungur Nyirő József, „mare admirator al regimului horthyst”, dar şi al celui hitlerist, ridicându-i osanale lui „Joseph Goebbels, ideolog al Germaniei naziste”. Mai mult, cele două fundaţii au hotărât deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale acestuia, din Spania, şi reînhumarea lor în cimitirul catolic din Odorhei. Aceasta trebuia să aibă loc în 27 mai 2012, într-un cadru festiv, prilejuit şi de prezenţa pelerinilor sosiţi din Ungaria la sărbătoarea Rusaliilor catolice de la Şumuleu-Ciuc.
Datorită protestelor, autorităţile române s-au văzut nevoite să oprească această acţiune vizibil ostilă faţă de români şi faţă de România, pe care Nyirő József a urât-o întotdeauna din adâncul fiinţei sale. De fapt, acesta a fost şi adevăratul motiv pentru care a părăsit ţara, nu regimul comunist, aşa cum a declarat.
Cine a fost, de fapt, Nyirő József? S-a născut în 18 iulie 1889, la Jimbor – Harghita, şi a decedat în 16 octombrie 1953, la Madrid, în Spania. După absolvirea Colegiului Romano-Catolic din Odorhei, a studiat filozofia şi teologia la Alba Iulia şi la Viena, obţinând titlul de doctor în teologie. După ce a predat un timp religia la Sibiu şi la Bistriţa, în 1915 a fost hirotonit preot în comuna Chindea (Cluj). După Marea Unire din 1918 a părăsit preoţia şi s-a căsătorit, fiind astfel excomunicat de biserică. În perioada interbelică a lucrat ca redactor la mai multe publicaţii de limbă maghiară din România. În 1940, după ocuparea Ardealului de nord de Ungaria horthystă, Nyirő József a ajuns un fel de deputat în Parlamentul Ungariei pentru Transilvania, mutându-se la Budapesta.
Este perioada în care Nyirő József a devenit un susţinător înfocat al partidului fascist „Crucile cu săgeţi”, care, în octombrie 1944, a ajuns la putere. Este partidul care a trimis la moarte mii de evrei din Ungaria şi din Ardealul de nord. În această perioadă, Nyirő József a scris şi a publicat o serie de articole prin care şi-a exprimat deplinul acord faţă de ideologia fascistă a lui Joseph Goebbels, „pronunţându-se pentru scoaterea evreilor din viaţa socială a Ungariei, pentru lichidarea moştenirii decăzute a liberalismului jidovesc, care trebuie să dispară din viaţa politică ungară”. După război el s-a refugiat în Germania de vest, iar în 1950 s-a stabilit la Madrid, unde a şi murit.
Nostalgicii horthysmului susţin că un scriitor trebuie judecat după opera sa, nu după activitatea politică şi socială. Teza este falsă, fiindcă orice creator trăieşte într-o anumită societate, iar aceasta nu se poate să nu-şi pună amprenta pe creaţia sa. Acest adevăr este valabil şi în cazul lui Nyirő József. Fiindcă orientarea sa politică, de susţinător înfocat al fascismului, a avut o puternică influenţă asupra creaţiei sale literare, în care se regăsesc o mulţime de idei extremiste şi fasciste, prin care scriitorul a susţinut regimurile fasciste din Ungaria şi Germania. Iar acum ele sunt o sursă de inspiraţie pentru mişcarea neonazistă din Ungaria, mai ales. Nu întâmplător unul dintre romanele sale, „Măcelul de la Siculeni”, care se dorea a fi o frescă a trecutului tragic al secuimii, a rămas o operă mediocră, fără căutare, cititorii fiind dezamăgiţi când şi-au dat seama că autorul a devenit un susţinător al ideilor fasciste.
Chiar dacă nu a fost declarat şi condamnat ca criminal de război, precum scriitorul Wass Albert, ideile sale fasciste, ca şi faptele reprobabile săvârşite în perioada de după 1940, când a luat parte la terorizarea populaţiei româneşti din Transilvania, mai ales din jurul oraşului Cluj-Napoca, alături de membrii unor organizaţii paramilitare maghiare, nu pot fi uitate, nici iertate, de românii transilvăneni. Cu toate acestea se încearcă prin toate mijloacele ca memoria lui Nyirő József să fie păstrată. Astfel, o stradă din municipiul Odorhei poartă numele său, precum şi două şcoli gimnaziale: cea din comuna Frumoasa (director Kuna Csaba) şi cea din comuna Satu Nou (director Bogos Rozalia), ambele din judeţul Harghita.
Dacă în mai 2012 acţiunea de aducere şi reînhumare a osemintelor lui Nyirő József la Odorhei a trebuit să fie contramandată, nostalgicii regimului horthyst, care îl doresc pe Nyirő József „acasă” nu au renunţat la această acţiune. Aşa cum reiese din Plângerea Penală făcută de domnul Vainer Aurel, deputat, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, la data de 11 decembrie 2013, ora 11:00, în cimitirul catolic din Odorhei s-a încercat reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Nyirő József. Cel care a pus la cale această acţiune a fost Frater Oliver Balázs, cetăţean maghiar, născut în 1973, având un paşaport diplomatic cod HUN nr. AB 0071598.
În Plângerea Penală, Vainer Aurel invocă prevederile cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 2002, art. 5, care prevede că: „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii, sau propaganda, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”. Pe baza acestei Plângeri Penale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu-Secuiesc a dat Ordonanţa de delegare, semnată de procurorul Dezső Dora Margit, prin care s-a dispus „delegarea organelor de urmărire penală din cadrul Poliţiei municipiului Odorheiu-Secuiesc, în vederea efectuării actelor de cercetare menţionate în prezenta ordonanţă”. Anume: „Identificarea persoanelor care s-au ocupat şi se ocupă cu organizarea ceremoniilor ocazionate cu reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale numitului Nyirő József. După identificarea acestor persoane să se poată stabili scopul organizării acestor ceremonii care au loc în mod repetat începând din anul 2011 şi până în prezent”.
Din păcate, nu numai la Odorhei se petrec asemenea evenimente, care ar trebui să intre în atenţia celor abilitaţi să le cerceteze şi să ia măsurile ce se impun. Astfel, la Gheorgheni, în data de 15 ianuarie 2014, la Centrul Cultural, în organizarea a două dintre nostalgicele vremurilor apuse ale hortysmului, Selyem Antonia, preşedinta Asociaţiei Rákóczi, şi Kis Portik Iren, preşedinta Fundaţiei Etonographia Gyergoiensis, a fost organizată o acţiune comemorativă în care au fost evocate viaţa şi activitatea numiţilor Nyirő József şi Tompa László; s-au făcut proiecţii de filme documentare, s-au făcut lecturi şi recitări de poezii din operele celor evocaţi. La această acţiune comemorativă a ţinut să fie prezent şi primarul municipiului Gheorgheni, Mezei János.
Această acţiune s-a desfăşurat în pofida faptului că Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic şi-a exprimat „profunda nemulţumire faţă de intenţiile autorităţilor din Gheorgheni de a organiza o manifestare de evocare a personalităţii scriitorului transilvănean József Nyirő, cunoscut sprijinitor al regimului fascist din Ungaria (…) propagandist al ideologiei acestui regim, a coordonat şi a susţinut publicaţii horthyste şi nyilasiste, iar în calitate de deputat în Parlamentul de la Budapesta în timpul lui Szalasi, a fost vicepreşedinte al unei comisii parlamentare tocmai în perioada în care a avut loc deportarea evreilor din Budapesta”.
Această acţiune este cu atât mai reprobabilă şi condamnabilă cu cât Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România „se pregăteşte să comemoreze, în acest an împlinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord, inclusiv din Gheorgheni. (…) De aceea, cerem Autorităţilor Publice – Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul General, Instituţia Prefectului Harghita, Primăria municipiului Gheorgheni – măsuri ferme şi urgente pentru a stopa astfel de acţiuni”.
Asemenea „acţiuni ferme şi urgente” aşteptăm şi noi, cu speranţa că organele sesizate în comunicatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România se vor sesiza şi vor lua măsurile ce se impun.
Ilie ŞANDRU
