Noi apariţii editoriale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita, în Anul Centenarului Marii Uniri | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 24 octombrie 2021
Home » Societate » Noi apariţii editoriale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita, în Anul Centenarului Marii Uniri
Noi apariţii editoriale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita,  în Anul Centenarului Marii Uniri

Noi apariţii editoriale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita, în Anul Centenarului Marii Uniri

În cadrul proiectelor editoriale dedicate Centenarului Marii Uniri, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colecţia omonimă, din cadrul Editurii Eurocarpatica, a asigurat apariţia a peste 30 de volume de istorie locală, memorialistică, eseuri şi de literatură, între care remarcăm reeditarea a două valoroase lucrări de istorie referitoare la românii din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea lor cu secuii/maghiarii.

Dintre acestea se află în curs de editare volumul Românii din Târgu Secuiesc şi satele învecinate, după condica bisericii ortodoxe din Tg. Secuiesc, apărut la Bucureşti, „în cadrul publicaţiilor Institutului de Istorie Naţională”, în anul 1943, sub semnătura Dr. Maria I. Negreanu. Cartea menţionată reprezintă un act de recuperare culturală şi readucere în circuitul public a unei importante lucrări, astăzi aproape total necunoscute, reprezentând istoria zbuciumată a unei comunităţi româneşti din fostele scaune secuieşti. De remarcat faptul că volumul a apărut în Bucureşti, în anul 1943, când oraşul Târgu Secuiesc aparţinea teritoriului cedat Ungariei horthyiste, prin Dictatul de la Viena, pe baza înscrisurilor din cuprinsul condicii bisericii ortodoxe din localitate, din perioada 1781-1898, document neidentificat, astăzi, în arhivele publice.

În Cuvântul de binecuvântare redactat de Preasfinţitul Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, printre altele, se menţionează: „Scrisă pe pagini îngălbenite, cu peniţa adăpată din izvorul dorului vechi de veacuri după nemurire, cartea de faţă reprezintă un bun de valoare arhivistică inestimabilă pentru orice cercetător dornic de a afla de la streaşina Bisericii sufletul poporului român, ortodox, din localitatea Târgu Secuiesc. Cu nimic mai prejos decât cronicile vechilor scriitori de istorie naţională, volumul ce acum vede lumina tiparului după 75 de ani de la ediţia princeps, se înscrie în rândul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri pe de o parte, iar pe de alta, este oferit ofrandă străbunilor, care cu multă trudă şi-au jertfit viaţa şi bunurile proprii pentru ca elementul identitar coagulant al comunităţii să poată să răzbată vicisitudinile istoriei locale: Biserica”. Pentru a oferi cititorului informaţii actualizate referitoare la viaţa comunităţii româneşti din Târgu Secuiesc, am inclus în ediţia de faţă o bibliografie a studiilor şi articolelor referitoare la parohia ortodoxă din localitate şi selecţiuni din textele apărute pe această temă, în lucrări monografice, în publicaţii de specialitate şi în presa locală.

Al doilea volum aflat în pregătire pentru reeditare este lucrarea Românii şi secuii, de Ion I. Russu, carte de o valoare deosebită pentru istoria sud-estului Transilvaniei, apărută la Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990, ediţie îngrijită de Ioan Opriş, cu un Cuvânt înainte de Ladislau Gyemant şi un capitol intitulat Alte mărturii ale originii etnice româneşti a aşezărilor din sud-estul Transilvaniei, de Ioana Cristache Panait. Cartea, operă a regretatului filolog şi istoric clujean Ion Iosif Russu, reprezintă rodul unei cercetări perseverente, de migală, realizate cu pasiune timp de decenii, lucrarea aflându-se pe masa de lucru a savantului clujean până în ultima clipă a vieţii sale, dar oprită de la editare de cenzura regimului comunist, timp de peste două decenii. După evenimentele din decembrie 1989, volumul a fost prezentat în cotidianul Cuvântul Nou din Sfântu Gheorghe, în cadrul a 11 episoade, purtând semnătura subsemnatului, în perioada 11 octombrie – 19 noiembrie 1991. În anul 1998, la propunerea noastră, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca a publicat volumul în limba franceză, traducerea fiind asigurată de Anca Rodica Tomoioagă.

În Nota editorului, cunoscutul istoric şi muzeolog Ioan Opriş consideră lucrarea menţionată ca fiind „bazată în exclusivitate pe argumente de ordin arheologic, antropologic, istoric, etnografic, filologic etc., scrisă din perspectiva bunei credinţe, a respectului faţă de adevărul istoric şi, totodată, ca un îndemn la scrutarea acestuia din lecţia pe care trecutul, cu practicile sale străine ideii de bună convieţuire între popoare, o dă continuu celor de azi”.

La rândul său, în Cuvântul înainte, distinsul cercetător clujean Ladislau Gyemant menţionează: „socotindu-şi cu modestie prezenta lucrare drept «o schiţă provizorie în patru capitole», savantul clujean trasează cu multă clarviziune un program al cercetărilor viitoare, care să ofere «adevărata istorie a aşezărilor şi a populaţiei» din sud-estul Transilvaniei. El pledează în acest sens pentru o amplă «cercetare monografică care să fie precedată şi de ample anchete amănunţite locale, culegeri de materiale, utilizarea largă (dacă nu exhaustivă) a documentelor de orice natură, atât din arhive, cât şi din realitate, ori din trecutul recent»”.

Aşa cum se cuvine, în Cuvântul lămuritor, la noua ediţie a volumului Românii şi secuii am procedat la actualizarea bibliografiei şi, în acest context, am prezentat succint activitatea Grupului de cercetare I.I. Russu pentru studiul sud-estului Transilvaniei, care funcţionează sub egida Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din anul 2008. Încercând o analiză critică – a ceea ce am reuşit şi a ceea ce nu am realizat încă din „testamentul” savantului I.I. Russu – mai ales a temelor abordate de autor în capitolul „Lacunele statisticilor. Realitatea populară (I) Ciuc, (II) Treiscaune, (III) Odorhei, (IV) Mureş” şi a celor trasate pentru cercetările viitoare, şi anume „cercetarea pe localităţi a informaţiilor mai vechi, a antroponimiei şi toponimiei (pe baza urbariilor, conscripţiilor, matricolelor, corespondenţei, epitafelor, literaturii, presei, obiceiurilor, datinilor, portului etc.)”, am constatat că la acest capitol suntem deficitari.

Şi iată că, recent, am avut bucuria să primim de la neobositul cercetător bucureştean Ioan Oprişan, directorul Editurilor Saeculum I.O., Vestala şi Saeculum Vizual, volumul Basme fantastice româneşti XII, Străvechi poveşti extraordinare păstrate de românii din Covasna, Harghita şi Mureş, apărut la Editura Vestala, Bucureşti, 2018, lucrare care vine să completeze, în mod fericit, acest domeniu necercetat încă, până în prezent.

Volumul reprezintă rezultatul unei munci ştiinţifice deosebite, desfăşurate de autor timp de „6-7 ani, acoperind integral suprafaţa judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, materialul documentar rezultat fiind înregistrat electronic şi digital, în peste 200 de casete”. În volumul menţionat sunt prezentate înregistrările de pe 12 casete, realizate cu „naratorul” Ion Coşcodar (Coşcodaru), poreclit Stejarul, născut în Belin şi cu reşedinţa în satul Iarăş, comuna Hăghig, judeţul Covasna. Cuvintele sunt sărace pentru a mulţumi, aşa cum se cuvine, cercetătorului Ioan Oprişan, pentru acest travaliu ştiinţific de excepţie, realizat cu eforturi deosebite, prin documentarea, sat cu sat, cu sprijinul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi în mod deosebit al preoţilor ortodocşi din Eparhia Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Ioan Selejan, azi mitropolit al Banatului.

Până la prezentarea pe larg a volumului menţionat, redăm un citat din Prefaţa lucrării, intitulată O zonă folclorică românească neglijată până acum de cercetători: Covasna – Harghita – Mureş: „Cea mai importantă trăsătură a basmelor culese de noi în judeţele Harghita şi Covasna – nu numai a celor incluse în volumul de faţă – e că din ele emană (în pofida presiunilor care s-au făcut, cel puţin din 1867 încoace, asupra lor) aceeaşi atmosferă şi spiritualitate comună naraţiunilor şi folclorului românesc, în genere, de pretutindeni”.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Felicitări pentru lucrare. De unde poate fi procurată?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.