Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- În program se află întâlniri cu reprezentanții instituțiilor din subordinea ministerului, cu producători din nordul județului, dar și vizite la câteva obiective de profil din Harghita
La invitația prefectului județului Harghita, Ion Proca, a președintelui consiliului județean, Borboly Csaba, Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, întreprinde astăzi o vizită de lucru în județul Harghita. Dimineață a avut o întâlnire, la Miercurea Ciuc, cu reprezentanții instituțiilor din subordinea ministerului, în care s-a vorbit despre programul național strategic și care sunt prioritățile finanțabile, cu bani care există. De aici, acesta, însoțit de prefectul județului și de alți politicieni locali, au mers la Frumoasa, unde a vizitat fabrica de lapte, apoi la Gheorgheni, unde a aflat informații despre programul Micul Grădinar derulat de Liceului Tehnologic „Batthyányi Ignác” și organizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală.
În jurul amiezii, delegația va fi prezentă în nordul județului. La Toplița va vedea herghelia, iar la Bilbor se va întâlni și cu producători locali, de la care va avea ocazia să afle principalele probleme cu care se confruntă aceștia.
Ziua se va încheia în zona Odorhei.
- Programe și priorități ale Ministerului Agriculturii
După întâlnirea cu reprezentanții instituțiilor județene, ministrul Nechita-Adrian Oros a ținut o conferință de presă. În cadrul acesteia a vorbit despre noul program strategic și cum va fi transpusă, în România, noua politică agricolă comună în perioada 2021-2027.
„Am finalizat o analiză SWOT, o analiză a nevoilor cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ. Dar este foarte important să vedem şi aici (…), în fiecare judeţ, care sunt problemele specifice, problemele punctuale, pentru că în fiecare zonă din ţară sunt anumite nevoi şi anumite oportunităţi, astfel încât, atunci când vom definitiva, anul viitor, acest program naţional strategic, cele 21,56 miliarde de euro, care vor trebui cheltuiţi în viitoarea perioadă (sumă alocată pentru exercițiul financiar 2021-2027 – n.a.), să fie cheltuite cât mai responsabil şi să rezolve bună parte din nevoile agriculturii româneşti”, spunea ministrul Agriculturii.
- Aproape 40% din pământul lucrat aparține fermelor care au sub 5 hectare
Prima prioritate a programului de guvernare, în cadrul agriculturii, de care amintea ministrul, are în vedere susținerea familiei, „pentru că fără o fermă de familie puternică viaţa rurală, viaţa la ţară nu prea are sens şi nu are perspectivă”. Iar acest lucru s-ar face prin plata redistributivă către fermele de familie, pentru aceasta urmând să se ia 20% din Pilonul I, de la plăţi directe.
Demnitarul amintea că România are cele mai multe ferme din Uniunea Europeană, doar că acestea sunt foarte polarizate. El spunea că „40% din terenul care este lucrat e lucrat de 97 la sută dintre fermieri în ferme de sub cinci hectare. Alte 40% din suprafaţa ţării este lucrată de 0,57% dintre fermieri cu ferme de peste 300 de hectare. Avem ferme de 56 de mii de hectare, de 10 mii, de 30 mii de hectare, avem probabil cele mai mari ferme din Europa. Dar şi cele mai numeroase şi mai mici ferme din Europa şi abia 20% din teren este lucrat în ferme de familie, în ferme medii”.
- Noi oportunități pentru primari în vederea susținerii producătorilor locali
O altă prioritate este susținerea producătorilor locali, în special a celor mici care au o putere de negociere foarte slabă şi nu reuşesc întotdeauna să-şi vândă produsele la preţuri avantajoase. Pentru sprijinirea acestora se dorește ca în următoarea perioadă bugetară să se stimuleze cooperativele, acele forme de asociere care ar reprezenta singura soluţie realistă pentru producătorii mici. În același timp, se va încerca încurajarea pieței publice locale, sens în care a fost modificată legea achizițiilor publiceprin faptul că de acum încolo orice edil responsabil va avea posibilitatea să facă achiziţii publice pentru nevoile locale de la producătorii locali. „Am argumentat în această lege a achiziţiilor publice verzi exact această strategie Green Deal şi strategia Farm to Fork, să aibă o amprentă de carbon mică, să valorificăm lanţul scurt de aprovizionare şi schemele de calitate – produse locale, produse tradiţionale”, explica Nechita-Adrian Oros.
- Schimbarea de generație
Ministrul a vorbit și despre asigurarea schimbului de generații, trebuind sprijinită instalarea tinerilor fermieri. Iar pentru asta, în următoarea perioadă, sprijinul financiar alocat pentru instalarea tinerilor fermieri va crește de la 50.000 de euro la 100.000 de euro. De asemenea, acolo unde există un teren al statului, gestionat de ADS (Agenția Domeniile Statului – n.a.), să poată fi concesionat prin atribuire directă tinerilor fermieri „şi nu, să zic aşa, băieţilor deştepţi sau clientelei politice, cum s-a făcut până acum”.
Și tot în această idee, programul de instalare a tinerilor fermieri a fost împărțit în așa fel încât o parte din el este destinat tinerilor din diaspora, pentru că sunt foarte mulţi care lucrează în agricultura altor state şi se dorește să li se ofere posibilitatea să se întoarcă în agricultura românească.
- Gestionarea apei. Peste 6 miliarde de euro pentru irigații, desecări, drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului
Una dintre problemele cu care agricultura românească se confruntă an de an este cea a secetei.
„Anul acesta ne-a arătat cât de importantă este această resursă vitală, apa, şi nu vrem ca în următorii ani agricultura noastră să rămână o agricultură meteo-dependentă şi ca seceta să afecteze şi pe viitor fermierii – preciza ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Anul acesta am dat despăgubiri, o să dăm despăgubiri şi pentru culturile înfiinţate în primăvara anului acesta, dar soluţia normală este să investim foarte mult în acest sistem de gestionare a apei, astfel încât fiecare picătură de apă să ajungă cât mai ieftin şi cât mai eficient la plante. Şi prin programul naţional de rezilienţă şi relansare economică avem un proiect care se referă la tot ceea ce înseamnă infrastructură: irigaţii, desecări, drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi extinderea Sistemului Naţional Anti-grindină, de 6,5 miliarde Euro”.
- Depozite regionale pentru produsele românești
Nechita-Adrian Oros mai spunea că există un program și pentru produsele românești. Prin intermediul acestui program se dorește înființarea unei rețele naționale de colectare, depozitare, distribuţie şi promovare a produselor româneşti, prin construirea a opt depozite mari, regionale. Acestea ar urma să se facă în fiecare regiune de dezvoltare, iar rolul lor ar fi acela de a „adăposti rezerva strategică, rezerva de stat, pentru că nu ştim ce vremuri veni. În acelaşi timp, în jurul acestor depozite să se lege toate depozitele fermierilor sau procesatorilor şi mici şi mari, astfel încât cine doreşte să valorifice produsele prin această reţea de produse româneşti să aibă posibilitatea să o facă”, arăta ministrul.
LIVIU CÂMPEAN
