„Naşterea în siguranţă” – o conferinţă pentru viitorul comunităţii | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 18 septembrie 2019
Home » Sănătate » „Naşterea în siguranţă” – o conferinţă pentru viitorul comunităţii
„Naşterea în siguranţă” – o conferinţă pentru viitorul comunităţii

„Naşterea în siguranţă” – o conferinţă pentru viitorul comunităţii

Timp de trei zile, profesori universitari, medici de specialitate, medici de familie şi moaşe din judeţul Harghita, Târgu Mureş, din Bucureşti şi din Ungaria vor aborda şi dezvolta aspecte care privesc maternitatea, cu precădere aducerea pe lume de prunci sănătoşi, în siguranţă. Şi pentru că este o temă de larg interes, organizatorii au hotărât ca evenimentul să-şi deschidă porţile publicului.  

Dezbaterile vizează, între altele, teme precum supravegherea sarcinii, comunicarea dintre obstetrician, moaşă şi viitoarea mamă, importanţa sugestionării pozitive a gravidei în sala de naştere, diferitele tipuri de naşteri şi nu în ultimul rând sarcina după vârsta de 35 de ani.

„Este un eveniment foarte important pentru noi. Despre naşterea naturală şi naşterea în siguranţă nu s-a vorbit în ultimii ani la Miercurea Ciuc şi în zonă în cadrul unui eveniment dedicat exclusiv acestui act fiziologic”, a declarat organizatorul evenimentului ştiinţific, dr. Kraft Hunor-Norbert.

În ultimii ani s-au produs multe schimbări în Obstetrică la nivel mondial şi naţional, precizează medicul specialist, iar anul acesta, în luna martie, Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România a reeditat noile protocoale în domeniu, în care, pentru prima oară apar naşterea naturală şi naşterea spontană. Iată şi noutăţile care completează tabloul conferinţei.

Naşterea în siguranţă

Am încercat să aflăm de la dr. Kraft, medic specialist obstetrician-ginecolog, câteva dintre subiectele aflate pe agenda evenimentului care, în mod firesc, suscită interesul viitorilor părinţi şi al familiilor acestora: însemnătatea şi condiţiile care trebuie întrunite pentru ca naşterea să se desfăşoare în siguranţă atât pentru mamă, cât şi pentru copil, aspecte care vor fi generos dezbătute de-a lungul celor trei zile dedicate conferinţei. Supravegherea corectă a sarcinii, existenţa unei relaţii medic-viitoare mămică bazată pe informaţii şi încredere, pregătirea gravidei pentru naştere de către specialişti şi consilierea postnatală sunt elemente esenţiale în acest sens.

„Nu vorbim destul de mult despre importanţa supravegherii sarcinii şi a naşterii. Cu toate că este un eveniment fiziologic, natural, oricând pot apărea complicaţii în timpul sarcinii, la naştere sau în timpul lăuziei. Dacă vorbim despre o naştere în siguranţă, asta implică o supraveghere atentă şi corectă a sarcinii, cu analize pe cât se poate minime, ca să putem interveni dacă este necesar – un diabet gestaţional, o hipertensiune indusă de sarcină, o trombofilie, sarcina gemelară sau un copil care nu este aşezat în poziţia optimă pentru ieşire. Şi mai înseamnă foarte multe informaţii oferite cuplului care doreşte să aibă un copil, sprijin din partea medicilor, dar şi din partea comunităţii din care provine. Naşterea în siguranţă înseamnă o mamă şi un copil adus pe lume, ambii sănătoşi, fie că este vorba de o operaţie cezariană din cauza unei probleme, fie că a fost o naştere mai lungă, mai grea, care a necesitat un efort mai mare pentru copil, fie că este o naştere prematură”, a explicat dr. Kraft Hunor-Norbert.

Medicii pledează pentru naşterea naturală, despre care afirmă că este cea mai indicată, benefică atât pentru mamă, cât şi pentru nou-născut, pe termen scurt şi lung. Chiar dacă în spitalele publice nu există personal suficient pentru a avea câte o moaşă la fiecare gravidă începând de la travaliu şi până la plecarea acasă, naşterea şi lăuzia sunt asigurate de o întreagă echipă medicală, pentru a se petrece în siguranţă.

„Ginecolog, asistente, medic anestezist, medic neonatolog, nutriţionist, kinetoterapeut dacă este cazul, precum şi consilieri de lactaţie îngrijesc această mică familie. Ideal ar fi ca travaliul să fie doar supravegheat de moaşă şi medicul să intervină numai atunci când apare o problemă. Evident, şi pentru mamă, dacă ne referim la revenirea după naştere, dar şi pentru copil, precum şi pentru sănătatea lor în viitor, naşterea naturală, lăsată să-şi urmeze cursul şi ritmul firesc, ajută mai mult”, a subliniat dr. Kraft Hunor.

Un aspect „alarmant”, susţin specialiştii, este creşterea numărului de naşteri prin operaţie cezariană, România ocupând un loc fruntaş în statisticile de profil.

„Sunt foarte multe cauze ale creşterii numărului naşterilor prin cezariană. Un factor determinant este frica de durere în timpul naşterii naturale. S-a dovedit, însă că, dacă viitoarea mamă este implicată în supravegherea sarcinii, are o relaţie bună cu medicul, dacă i se explică ce se va întâmpla, înţelege şi este pregătită pentru naştere, va reuşi să facă faţă durerii. Operaţia cezariană este o intervenţie de urgenţă care comportă foarte multe riscuri, atât pe termen scurt, cât şi lung, atât pentru mamă, cât şi pentru copil”, a punctat dr. Kraft.

Un alt aspect care va fi abordat în cadrul conferinţei, evidenţiat de interlocutorul nostru, este importanţa îngrijirii şi protejării micuţului venit pe lume, în general şi în special a prematurilor.

„În primul an de viaţă, copilul trebuie îngrijit şi protejat de mamă. S-a dovedit la copiii născuţi prematur, copii foarte mici, la 26-32 de săptămâni, că un rol determinant l-au avut părinţii lăsaţi să intre şi să-i îngrijească împreună cu personalul medical, iar cea mai eficientă a fost atingerea mamei, aşa-numita metodă Kangaroo, când bebeluşul este ţinut în contact piele pe piele, aşezat cu burtica pe pieptul gol al mamei. Cercetările efectuate la nivel mondial au arătat că această metodă are un efect extraordinar asupra prematurilor şi evoluţiei lor. Acei prematuri îngrijiţi de părinţi o oră pe zi au avut IQ-ul mai mare cu 20-30% decât cei super îngrijiţi de cadrele medicale”, a relatat specialistul.

Există dovezi, a adăugat acesta, care vorbesc şi despre importanţa prezenţei părinţilor pe toată durata sarcinii, în condiţiile în care la 18 săptămâni fătul îşi simte deja părinţii, simte gustul şi aude foarte bine, recunoscând vocea mamei, bătăile inimii ei şi vocea tatălui. Încurajată de medici este şi prezenţa celui din urmă în sala de naştere, unde „se formează imediat legătura dintre copil şi părinţi”.

„Dacă un nou-născut la termen este atins de moaşă sau de medic, de exemplu, copilul nu-i cunoaşte şi are o reacţie foarte ridicată la stres, nivelul de cortizon va fi foarte ridicat. Dacă este pus în braţele mamei, cortizonul scade foarte repede şi va avea un ritm cardiac liniştit. Dacă îl primeşte tatăl, ritmul cardiac de bază creşte, dar nivelul de stres nu. La fel se petrece şi în cazul bunicilor, pentru că nou-născutul îşi cunoaşte doar părinţii, îi trebuie câteva săptămâni până înţelege că ei sunt oameni buni, pe care se poate baza”, argumentează dr. Kraft.

Şi nu în ultimul rând, un alt subiect de interes va fi susţinerea alăptării copilului la sân, „minimum până la şase luni, dar optim ar fi până la doi ani, poate şi mai mult” susţin specialiştii.

Lucrările Conferinţei de obstetrică având ca temă „Naşterea în siguranţă” au început ieri şi vor continua până sâmbătă, la Casa de Studii „Jakab Antal” de la Şumuleu Ciuc. În cadrul prezentărilor ştiinţifice vor fi prezentate, între altele, „Supravegherea sarcinii fără risc şi a celei cu risc crescut”, „Supravegherea lăuzei”, „Parteneriatul medic de familie – medic obstetrician”, „Efecte sugestive în perioada perinatală”, „Naştere naturală după cezariană”, „Primul El Camino – a se naşte (analiza protocoalelor obstetricale)”, „Naşterea în apă” şi „Se poate practica în mod real profesia de moaşă în România”. Nu lipsesc nici prezentările de carte.

Conferinţa este organizată de Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, împreună cu Asociaţia Moaşelor din Ungaria, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Harghita, Colegiul Teritorial al Medicilor şi organizaţia judeţeană a Ordinului Asistenţilor Medicali Generali, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.