Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Din octombrie anul trecut, Muzeul de Artă Braşov propune vizitatorilor o incursiune în istoria artei româneşti a perioadei cuprinse între 1900-2000, cu accent pe grafica unor mari maeştri. Expoziţia „100 de artişti în 100 de ani de artă românească 1900-2000”, deschisă în cadrul Bienalei Albastre, ediţia 2021, pentru care muzeul a colaborat din nou cu colecţionarul George Şerban, lansează publicului invitaţia de a cunoaşte un capitol fundamental al artei româneşti moderne, şi anume evoluţia graficii în secolul XX. „Expoziţia curatoriată de dr. Radu Popica și dr. Alexandru Constantin Chituță, se deschide prin evocarea cu reverenţă a celor care au îndeplinit rolul principal în aşezarea fundamentelor şcolii româneşti de grafică, Theodor Aman, unul dintre întemeietorii Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, şi Gabriel Popescu, fondator al catedrei de gravură. Grafica din prima jumătate a secolului XX, când genul s-a afirmat şi datorită activităţii societăţii Graphica pentru încurajarea şi răspândirea gravurii artistice, întemeiată în 1916 la iniţiativa lui Jean Al. Steriadi, este reprezentată în expunere printr-o pleiadă de personalităţi marcante ale artei româneşti: Nicolae Vermont, Ştefan Popescu, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Francisc Şirato, Constantin Brâncuşi şi alţii. Alături de maeştrii artei româneşti sunt prezenţi în expunere şi artişti cu un rol important în dezvoltarea mişcării artistice din Transilvania, Octavian Smigelschi şi Hans Hermann. Una din secţiunile expoziţiei este dedicată rolului crucial pe care şcoala Kazar/State a îndeplinit-o în reconfigurarea câmpului artei româneşti postbelice printr-o reinterpretare de sorginte avangardistă a limbajului tradiţional al graficii, fiind prezenţi în expunere cei mai importanţi graficieni formaţi în spiritul său. Impulsul înnoitor oferit de Vasile Kazar şi Ion State la catedra de grafică a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu a rodit în continuare şi pentru generaţia de graficieni formată după 1990 prin preluarea ştafetei paideice de către acad. Mircia Dumitrescu, ajungând astfel până în contemporaneitate”, aflăm de la dr. Radu Popica, managerul muzeului și curator al expoziției.
Publicul vizitator are şansa să observe transformarea şi evoluţia artei grafice româneşti. O imagine de ansamblu asupra a ceea ce-şi propune acest proiect expoziţional, cu menţiuni legate de activităţi anexe ce au loc în expoziţie, ne conturează Alexandra Ardelean, referent de specialitate cu rol de ghid în această expoziţie. „Lucrările din prima parte a secolului XX, aşa cum sunt redate în cadrul expoziţiei, reflectă continuitatea de factură realistă a artiştilor, o înclinaţie înspre redarea subiectelor conformă cu realitatea prin intermediul desenului. Este vizibilă aici şi dorinţa de experimentare cu diferite tehnici de gravură, contribuind la o creştere a productivităţii artistice sub formă de serii, artiştii multiplicând astfel lucrările cu o mai mare uşurinţă. A doua jumătate a secolului reflectă, în schimb, tendinţele de abstractizare a subiectelor. În această perioadă, tehnica aleasă de artist este mai degrabă calea prin care îşi transmite cel mai eficient viziunea.
Dincolo de componenta temporală, în expoziţie este reprezentată Şcoala Kazar/State, începând, bineînţeles, de la profesorul Vasile Kazar şi sfârşind printr-un omagiu curatorial adus artistului contemporan Mircia Dumitrescu. Printre trăsăturile acestei tradiţii se numără o anumită angularitate, tuşe clare şi puternice, vizibilă fiind, aş spune, chiar şi o lipsă de optimism. Este deosebit de pregnant faptul că artiştii reprezentanţi ai acestei şcoli au integrat expresionismul în lucrările lor, folosind diferite tehnici grafice: desen în tuş sau grafit, litografie, gravură”, explică Alexandra.
„Este interesant de văzut că sunt artişti care au abordat tehnicile grafice ca artă de sine stătătoare, găsindu-şi în aceste forme vizuale o voce, un stil propriu şi recognoscibil. Alţii, cum este şi exemplul unei litografii semnate Constantin Brâncuşi, au folosit desenul sub formă de schiţă, experiment sau parte din procesul de creaţie.
Expoziţia atrage publicul mai ales prin prisma artiştilor consacraţi, dar şi prin specificul românesc. În plus, tranziţia artei în secolul XX este mai uşor de înţeles prin alăturare şi comparare. Deoarece nu este tocmai o expoziţie imediat accesibilă, zona figurativă de artă grafică vine în întâmpinarea publicului şi îl ajută să parcurgă întreaga perioadă.
Prezenţa în expoziţie a unor lucrări a deschis oportunitatea desfăşurării unor activităţi educative. Ziua Naţională a Lecturii, sărbătorită la data de 15 februarie, aduce în prim-plan o lucrare de Dodi Romanati şi cartea „Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov, pentru care artista a realizat un total de 10 ilustraţii. Elevi ai Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, membri ai Clubului de lectură şi scriere creativă Ascript, vor participa la un atelier dedicat acestei opere literare în tandem cu opera de artă prezentă în expoziţie.
Nici ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi nu va trece nesărbătorită, căci o schiţă semnată de artist îi prezintă atelierul şi operele cu care s-a înconjurat. Elevii participanţi la atelierul de modelaj vor crea propriile lucrări, pornind de la binecunoscutele sculpturi vizibile în litografia aflată în expoziţie”, a mai adăugat, din partea Muzeului de Artă Braşov, Alexandra Ardelean.
Pe parcursul expoziţiei se desfăşoară şi o tombolă, care la final va oferi un premiu inedit: o lucrare de artă ce poartă semnătura lui Mircia Dumitrescu, parte din colecţia personală a artistului. La încheierea expoziţiei, sâmbătă, 5 martie, artistul însuşi va face extragerea câştigătorului, la sediul Muzeului de Artă Braşov.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: Silviu Preda
