Mult mai aproape de Schengen

După mai bine de patru ani de când tot bate la porţile Schengen, România ar putea în sfârşit să intre în toamna acestui an. Ce contribuţie ar putea avea prăbuşirea avionului din Ucraina la acceptarea ţării noastre în clubul european exclusivist?

Recenta tragedie petrecută pe cerul Ucrainei dă, dintr-o dată, spaţiului aerian al României dimensiunea unui culoar care leagă Europa de Asia. Ameninţate de anarhia agresivă a oamenilor comandantului Strelkov şi, în egală măsură, de norul de ceaţă al declaraţiilor oficialilor moscoviţi, marile companii aeriene îşi deplasează rutele de zbor pe deasupra României, spune specialistul în istoria Europei de Est, Mihai Maci, lector la Universitatea din Oradea. În opinia sa, acum e momentul ca România să arate că poate prelua din mers şi gestiona eficient această afluenţă neprevăzută de aeronave ce se întretaie pe cerul ei.

„Acum e momentul ca România să pună la punct – cu toţi partenerii ei europeni – un sistem integrat de control al zborurilor, să amenajeze piste pentru aterizări neprevăzute şi să-şi deschidă aerogările ca puncte de escală pentru avioanele ce ar fi interesate să se oprească şi aici”, adaugă Mihai Maci. Acesta consideră că România poate demonstra cu această ocazie că nu doar doreşte, ci poate să intre în Spaţiul Schengen. „Din fericire, responsabilitatea bunului mers al traficului aerian nu e un obiect de cuvântări televizate ale politicienilor, ci o responsabilitate concretă a unor profesionişti de vârf ai aviaţiei române. Ei sunt cei puţini cărora cei mulţi le pot datora într-o zi împlinirea visului de a fi cu adevărat în Europa”, mai spune Mihai Maci. Deşi spune că, în cazul frontierelor terestre, criteriile integrării sunt mai greu de realizat, specialistul de la Oradea se încrede în cuvintele „precum în cer, aşa şi pe pământ”.

Ce ne ţine la „porţile” Europei

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la începutul lunii iulie că România are şanse să primească o decizie favorabilă pentru Schengen la Consiliul JAI din octombrie, cu condiţia ca raportul MCV verbal din vară „să nu ne dea înapoi”. Preşedintele a spus că are „o reţinere” cu privire la faptul că Parlamentul „a colectat” deja 11 membri ai săi pentru care nu a aprobat ori arestarea ori investigarea ori pentru care nu s-au pus în aplicare hotărâri judecătoreşti definitive care îi arătau incompatibili, chestiune care s-a ridicat şi la Consiliu.

Totodată, Băsescu a spus că „a mai fost un Guvern” care a ridicat problema integrării romilor. „Am spus: «Oameni buni, minoritatea romă a fost eliberată de pe moşiile boierilor noştri în secolul XIX, am reuşit să-i integrăm atât cât am reuşit, dar, dacă vreţi să ne ţineţi la poarta Schengen până se integrează toată comunitatea, înseamnă că mai aşteptăm zeci de ani»”, a relatat preşedintele.

Portul Constanţa, miza de un miliard de euro

Printre ţările care au avut o poziţie vehementă împotriva acceptării României în Spaţiul Schengen se numără Olanda. Dincolo de „fumigenele” lansate de olandezi, care acuză corupţia şi problemele de la frontieră, adevărata miză pentru obţinerea vizei o constituie, potrivit unor experţi, privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, o afacere evaluată, neoficial, la un miliard de euro. „Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punct de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri”, declara în urmă cu doi ani un senator al PSD.

Potrivit analiştilor, acuzele îşi au o logică economică. „Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa”, explica expertul în transporturi Gabriel Marinescu.

În prezent, Portul Constanţa este disputat de Primărie şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, declara recent că foarte mulţi operatori din Portul Constanţa doresc transferul de acţiuni de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime către Primărie, iar cei care se opun vor ca monopolul să fie păstrat şi „să plătească aproape nimic la stat”.

În replică, preşedintele Traian Băsescu a spus că Portul Constanţa este un obiectiv de importanţă strategică, care trebuie să rămână în controlul administraţiei centrale, menţionând că s-a greşit prin acordarea a 30% din acţiuni Primăriei, deoarece Radu Mazăre nu ar vrea „decât să mulgă”. „Trebuie să avem grijă de menţinerea coeziunii naţiunii şi de neacceptarea influenţei grupurilor de ciocoi asupra deciziei politice ca, spre exemplu, să-i dai Portul Constanţa lui Mazăre. Ăsta-i un element de dispreţ pentru interesul naţional. Nu am nici un dubiu. Un port care face investiţii de 500 de milioane în ultimul an să-l ia Măzărică, clovnul naţional, să facă ce vrea acolo. Nu se poate, e ca şi când ai da Otopeniul oraşului Otopeni pentru exploatare”, a mai spus Traian Băsescu. (Prompt Media)

Comentarii:

comentarii