„Modelul Şaguna înseamnă că biserica îşi asumă acolo unde statul nu poate. Nu poate, nu face sau nu vrea” | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 27 septembrie 2020
Home » Cultură » „Modelul Şaguna înseamnă că biserica îşi asumă acolo unde statul nu poate. Nu poate, nu face sau nu vrea”
„Modelul Şaguna înseamnă că biserica îşi asumă acolo unde statul nu poate. Nu poate, nu face sau nu vrea”

„Modelul Şaguna înseamnă că biserica îşi asumă acolo unde statul nu poate. Nu poate, nu face sau nu vrea”

25 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”

Unul din punctele „tari” ale Zilelor Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe a fost Conferinţa Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna – contemporanul nostru, în deschiderea căreia Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a spus: „Sfântul ierarh Andrei Şaguna a intrat în localitatea Sfântul Gheorghe când era Mitropolit al Ardealului şi a pus piatra de temelie la vechea biserică istorică Sfântul Mucenic Gheorghe din partea de sus a oraşului. Cei care îl au aproape şi în inimile frăţiilor lor, clerul şi binecredincioşii din municipiul Sfântu Gheorghe, doresc să trăiască azi clipele de bucurie şi de înălţare duhovnicească pe care le-au trăit credincioşii pe care i-a binecuvântat atunci sfântul ierarh. Le mulţumim din toată inima dragilor noştri invitaţi care, astăzi, au răspuns prezent, din toată ţara şi de peste hotare!”.

Înaltpreasfinţitul Mitropolit Streza spunea, în cuvântul de binecuvântare, despre Sfântul Andrei Şaguna, că foarte mulţi din cei 65 ani ai săi i-a dat românilor, i-a jertfit pe altarul credinţei, al spiritualităţii şi mai ales al ridicării neamului, pentru că prima lucrare pe care a început-o n-a fost cea spirituală, în care s-a menţinut, pentru că ea deja exista, ci a fost cea a ridicării culturale a neamului. „A înfiinţat peste 800 de şcoli şi astăzi, o ţară întreagă nu poate susţine şi desfiinţează şcoli. (…) Unde era un copil, sau zece sau o sută, exista şcoală, pentru că asta a fost ideea: cultura poporului echivalează mult mai mult decât orice bogăţie (…) conta enorm de mult să se ridice nu numai extraordinar de mari personalităţi, ci să se ridice tot poporul”. Iar în încheiere a adăugat: „Dumnezeu să vă binecuvânteze, să puteţi rezista până la capăt, pentru că o clipă de nesăbuinţă sau delăsare sau neimplicare unde trebuie poate crea o suferinţă, o pagubă care nu mai poate fi recuperată niciodată!”.

La rândul său, prefectul de Covasna, Sebastian Cucu, a rostit: „Ascultând cuvântul Înaltului, mă gândeam că, dacă 1% nu doar din resursele financiare, ci din dragostea, interesul, credinţa tuturor parohiilor ar fi canalizate către aceste meleaguri, probabil că multe din problemele noastre nu ar mai exista. În acest moment aniversar trebuie să remarc faptul că Liga Cultural-Creştină este unul din puţinii piloni ai societăţii civile care a întreţinut identitatea, demnitatea şi credinţa noastră pe aceste meleaguri, dacă nu ar fi să amintim decât de rolul avut în înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei”.

Cu verva binecunoscută celor care au trecut, măcar o dată, pe la Muzeul „Primei Şcoli Româneşti” din Şcheii Braşovului, pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul instituţiei, a istorisit celor prezenţi, cu amănunte interesante şi puţin ştiute, povestea primei şcoli româneşti şi a primului gimnaziu din Braşov şi importanţa lor covârşitoare pentru comunitatea românească din Ardeal. S-a referit apoi, printre altele, la tezaurul de înscrisuri descoperite în anii ’60 în turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, conţinând şase mii de cărţi vechi şi 30.000 de documente, în urma studierii cărora au rezultat cele patru volume intitulate „Mitropolitul Andrei Şaguna în documentele din Şcheii Braşovului”, scrise cu binecuvântarea şi împreună cu Înaltpreasfinţitul Streza. Şi a încheiat spunând: „Pe Şaguna nu-l onorăm cum ar trebui, el merită mult mai mult, mai ales în rândul tineretului şi al şcolii. În nici un manual din şcoală nu apare numele lui Şaguna, la nici o aniversare a lui nu găsim tineret”.

Avocatul Ioan Solomon, fost preşedinte al ligii, şi-a reamintit, cu vădită emoţie, de momentele speciale, de graţie, din decembrie ’89, care la început au creat iluzia frăţietăţii dintre români şi unguri, după care a urmat trezirea la realitate, cu martie ’90, când pe străzi se striga împotriva românilor. „Am ajuns la concluzia că de la partidele româneşti, înfiinţate cu zecile, nu puteam aştepta ajutor şi că trebuia să facem ceva, în spiritul testamentului lui Şaguna «Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi!». Asta era şi dorinţa noastră, astfel, în 1992, a luat fiinţă Liga Cultural-Creştină Andrei Şaguna, care, în timp, a ajuns să fie un stâlp al luptei pentru fiinţa naţională, pentru că, aici, în primejdie nu eram atât biologic noi, ca români, ci cea mai primejduită era fiinţa naţională”.

Într-o precisă radiografie a situaţiei comunităţilor româneşti din Covasna şi Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu a făcut o sinteză a problemelor acute cu care se confruntă acestea din nou, după mai bine de 140 de ani de la strădania Mitropolitului Andrei Şaguna de apărare a unităţii româneşti şi a credinţei ortodoxe: scăderea şi îmbătrânirea populaţiei româneşti din cele două judeţe, existenţa unor comunităţi mici şi foarte mici, care nu oferă resursele necesare păstrării identităţii româneşti, parohii ortodoxe care se află în localităţi ce au sub 100 de credincioşi. Dacă această tendinţă continuă, în următorii 10-20 de ani, majoritatea comunităţilor româneşti din satele cu populaţie etnic mixtă se reduc drastic, până la dispariţie. La fel de grave, în opinia d-lui Lăcătuşu, sunt şi lipsa profesorilor români calificaţi, mai ales a celor de limba română (în prezent, nu mai există învăţământ în limba română în oraşele Băile Tuşnad, Vlăhiţa şi Baraolt, iar în mai multe localităţi, din lipsa şcolii în limba română, copiii români învaţă la şcolile maghiare). Condiţionarea ocupării unor funcţii publice de cunoaşterea limbii maghiare, promovarea cu succes a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, în care românii nu se regăsesc, iată alte motive de îngrijorare subliniate de vorbitor. Acesta a sesizat mari discrepanţe în asigurarea surselor de finanţare a instituţiilor, asociaţiilor şi publicaţiilor maghiare şi româneşti: cele maghiare primesc finanţare din trei surse (bugetul central, bugetul local, bugetul Ungariei) şi, mai ales, faptul că există o mare diferenţă între ceea ce face pentru maghiarii din zonă, statul maghiar şi ceea ce nu face statul român, pentru asigurarea caracterului multietnic şi pluriconfesional al zonei. Dacă situaţia aceasta continuă, consecinţele pe termen mediu şi lung sunt imprevizibile. „Este nevoie de sprijinul acordat de Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia României. Este timpul să înceteze discriminarea unei comunităţi de români, din inima României. Nu cerem privilegii. Cerem doar acordarea aceloraşi drepturi de care dispun concetăţenii noştri maghiari”.

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, director în Institutul Cultural Român, subliniind rolul decisiv al lui Andrei Şaguna la Marea Unire, prin emanciparea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania şi prin constituirea Astrei, a atras atenţia asupra unui detaliu crucial pentru bunul mers mai departe al societăţii româneşti din Transilvania: „Andrei Şaguna a înţeles că fără biserică şi fără acţiune culturală sistematică şi finanţată de societatea românească, aceasta nu va izbândi în raport cu un stat hotărât să desfiinţeze neamul românesc. Marele merit al mitropolitului a fost trezirea energiilor şi canalizarea lor”. Făcând apoi o paralelă cu acele vremuri, domnia sa a spus: „Atunci, prigoana era sistematică şi precisă, nu ca acum. Astăzi avem resurse şi nu le folosim. Încă nu este interzis să te manifeşti româneşte aici, dar ce facem noi pentru asta? Imperativul constituţional al dreptului la identitate pentru toţi cetăţenii României, prin nediscriminarea în raport cu ceilalţi cetăţeni români, astăzi nu este respectat. Noi avem în centrul României două judeţe în care discriminarea a devenit parte a normalităţii, pentru aproximativ o sută de mii de români”. Şi a încheiat, lansând un apel Bisericii pentru a-şi asuma responsabilitatea conservării patrimoniului moştenit de la Şaguna, în situaţia în care există pericolul de a pierde acest tezaur datorită lipsei de implicare a instituţiilor statului român: „Modelul Şaguna înseamnă că biserica îşi asumă acolo unde statul nu poate. Nu poate, nu face sau nu vrea. Dar biserica este vie, biserica se ţine cu carte, cu cultură”.

Domnul Mihai Nicolae, directorul general al SC Stefadina Comserv SRL, din Bucureşti, a arătat cât de importantă este arhivarea digitală a documentelor şaguniene, astfel încât ele să poată fi păstrate şi valorizate pentru istoria românilor, iar prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele fondator al Fundaţiei şi Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa, a trecut în revistă punctele comune şi legătura prietenească ce leagă cele două entităţi, înfiinţate în acelaşi an, activităţile şi manifestările comune la care au participat, subliniind rolul important pe care l-au avut ele în demersul pentru canonizarea lui Andrei Şaguna.

Pr. dr. Sorin Dobre, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, a transmis un cuvânt de salut din partea facultăţii, a conducerii, a cadrelor didactice şi studenţilor, cu remarca faptului că ei „sunt beneficiarii direcţi ai lucrului şagunian. Este şcoala pe care Sfântul Andrei Şaguna a ridicat-o, făcând din ea una din cele mai prestigioase şcoli teologice din ţară. Această atenţie a Mitropolitului ne onorează şi ne obligă să continuăm misiunea lui în inima poporului român, misiune pe care numai ortodoxia o poate face, pe lângă şcoală, pe lângă familie”, pe când pr. prof. Vasile Goian, de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov a evidenţiat modul exemplar în care instituţia de învăţământ braşoveană a dat ţării unele dintre cele mai strălucite minţi şi personalităţi care, la rândul lor, prin viaţa şi activitatea lor, au adus un omagiu sfântului ierarh: Ciprian Porumbescu, Dumitru Stăniloae, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, Nicolae Colan şi mulţi alţii. Dintre absolvenţii colegiului, 49 au fost sau sunt academicieni.

Au mai vorbit prof. Alina Maria Tarnu, Şcoala Eco Europeană „Andrei Şaguna” din Deva, prof. Maxim Gabriel, director al Liceului Tehnologic „Andrei Şaguna” din comuna Botoroaga, jud. Teleorman şi Mădălin Păcurar, din partea Şcolii Gimnaziale „Andrei Şaguna”, consilier al primăriei localităţii cu acelaşi nume din judeţul Arad, care au enumerat o parte din realizările instituţiilor pe care le-au reprezentat.

Conferinţa a fost onorată de mesajele domnului Sergiu Nistor, consilier prezidenţial în Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, al domnilor acad. Ionel Valentin Vlad, preşedinte şi acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte, din partea Academiei Române, precum şi al acad. Victor Crăciun, preşedintele Congresului Spiritualităţii Româneşti şi Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Manifestarea s-a încheiat cu vizitarea paraclisului catedralei, a Muzeului Spiritualităţii Româneşti, precum şi a primei şcoli româneşti din Sfântu Gheorghe şi a statuii lui Andrei Şaguna.

Irina GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.