Ministrul Educaţiei susţine că demnitari europeni i-au solicitat „în repetate rânduri” să ia măsuri „pentru ca elevii care învaţă în limbile minorităţilor să înveţe mai bine limba statului” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 22 septembrie 2018
Home » Învățământ » Ministrul Educaţiei susţine că demnitari europeni i-au solicitat „în repetate rânduri” să ia măsuri „pentru ca elevii care învaţă în limbile minorităţilor să înveţe mai bine limba statului”
Ministrul Educaţiei susţine că demnitari europeni i-au solicitat „în repetate rânduri” să ia măsuri „pentru ca elevii care învaţă în limbile minorităţilor să înveţe mai bine limba statului”

Ministrul Educaţiei susţine că demnitari europeni i-au solicitat „în repetate rânduri” să ia măsuri „pentru ca elevii care învaţă în limbile minorităţilor să înveţe mai bine limba statului”

În această situaţie ar fi fost ambasadori, miniştri europeni ai Educaţiei, comisarul european Navracsic pentru Educaţie, Înaltul Comisar pentru minorităţi. „Ştim cu toţii că, nu de mult timp, chiar preşedintele CJ Harghita a emis un comunicat în care ne-a transmis că a depus o plângere la CNCD pentru că ministerul nu face nimic pentru ca elevii respectivi să înveţe mai bine limba română. Şi iată că ne-am străduit, în urma acestor demersuri multiple, să asigurăm şi manuale mult mai multe, cu mult mai multe decât în oricare alt an şi vom continua să asigurăm manuale, cu siguranţă împreună vom lucra şi la programă şi vom îmbunătăţi în timp şi manualele”, a spus Valentin Popa la Sândominic, referindu-se la greva japoneză care se desfăşura luni în mai multe şcoli cu predare în limba minorităţilor, contestându-se un articol din Ordonanţa nr. 9/2018, care le interzice învăţătorilor de la clasele în limbile minorităţilor să mai ţină ore de română.

Aflat luni la Sândominic, la Şcoala Gimnazială „Márton Áron”, unde tocmai se desfăşura o astfel de acţiune de protest, ministrul a explicat că, în şcolile cu predare în limba minorităţilor, limba română va fi predată la clasele primare de profesori de specialitate pentru a-i ajuta pe copii să îşi însuşească mai bine limba statului. El a precizat că, din punct de vedere al resursei umane, acest articol din ordonanţa Guvernului nu diminuează numărul de personal şi nu afectează normele didactice, iar învăţătorii nu sunt eliminaţi din procesul de predare a limbii române, însă au prioritate specialiştii.

Valentin Popa a accentuat că „nu sunt eliminaţi învăţătorii, doar ordinea de prioritate în care se atribuie aceste ore este schimbată. Nu mai este un monopol al învăţătorilor, ci prima prioritate o au specialiştii de limbă română. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu educaţia fizică, şi cu orele de religie, şi cu orele de limbi străine, care au fost scoase – şi deci sarcina didactică a învăţătorilor a fost diminuată, au fost scoase aceste ore din sarcina lor didactică şi făcute de specialişti. Nici atunci nu am avut din prima zi specialiştii respectivi, nu-i avem nici acum, pentru toate clasele şi pentru toate orele, dar, în timp, lucrăm”, a declarat ministrul Educaţiei.

Politicienii maghiari laudă separatismul şcolar, dar se plâng de consecinţe

Prezent la deschiderea anului şcolar la unitatea de învăţământ din Sândominic, deputatul UDMR Korodi Attila, care crede întotdeauna că le ştie pe toate şi nu lipseşte de la nici un moment ce poartă amprentă etnică, afişa bineînţeles o panglică albă în piept, în semn de sprijin pentru cadrele didactice ale şcolii, care au purtat banderole albe pe braţe. El a încercat să explice de-amănuntul cum şi ce trebuie făcut „ca să ne întoarcem la metodologia corectă, aceea ca învăţătorii, învăţătoarele care ştiu să lucreze cu copiii mici şi ştiu să predea foarte bine limba română să persevereze şi să continue activitatea aceasta în şcolile noastre”. Şi apoi a spus ce-l doare de fapt: că în Harghita ar trebui să fie angajaţi 200 de profesori de limbă română care să le predea copiilor maghiari din ciclul primar. N-a rostit, fireşte, nici un cuvânt despre cauzele pentru care copiii şi tinerii maghiari din România nu cunosc limba statului, ci era cotropit de dilema cum se vor înţelege acei profesori cu pruncii „care nu cunosc decât limba maternă, care învaţă să scrie, să citească, cu sârguinţă, dar trebuie ajutaţi, ca fiind copii mici”.

Păi da, cum să se înţeleagă? Prin semne, domnule deputat, pentru că aici s-a ajuns datorită politicii de tip segregaţionist dusă permanent de UDMR, PCM şi PPMT, că altfel toată lumea ştie care este capul cauzei: separarea şcolilor pe criteriu etnic. Pe de o parte se plânge dl deputat de consecinţele situaţiei create exact de politicienii maghiari, pe de alta exaltă la succesul politic avut cu Liceul Catolic „Rákóczi Ferencz” de la Tg. Mureş. Mare succes, într-adevăr: încă un gimnaziu mixt de prestigiu naţional a fost făcut praf de separatiştii maghiari!

Cel mai mare proiect din istoria ministerului

Înainte de hărţuiala la care a fost supus din pricina Ordonanţei nr. 9/2018, ministrul Educaţiei Naţionale a spus la Sândominic că a ales să fie în Harghita „pentru că egalitatea de şanse reprezintă o prioritate a mandatului meu şi când mă refer la egalitatea de şanse, mă refer la egalitatea de şanse între toţi elevii şi studenţii, atât cei care studiază în mediul urban, cât şi cei care studiază în mediul rural, dar şi la egalitatea de şansă pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale. Iată, astăzi, aici regăsim ambele aspecte şi o şcoală din mediul rural şi elevi care studiază într-o limbă a unei minorităţi naţionale. Ce trebuie să facem şi ce facem la MEN pentru egalitatea de şanse? În primul rând încercăm să asigurăm manuale şi cadre didactice calificate pentru toate orele. Cred că este o premieră în acest an, că reuşim să avem 153 de titluri pe care le-am editat şi le-am furnizat şcolilor în două limbi ale minorităţilor naţionale. Din aceste 153 de titluri, 26 de titluri sunt absolut noi şi nu au mai fost niciodată editate în ultimii 20 de ani. Şi dacă nu le editam la Editura didactică şi pedagogică, nici o editură nu ar fi fost interesată, din cauza tirajului foarte mic.

Un alt aspect legat de egalitatea de şanse este cel dintre elevii care învaţă în mediul urban şi cei din mediul rural. Pentru prima dată, în acest an au fost asigurate locuri bugetate separate pentru accesul în învăţământul superior absolvenţilor din mediul rural. Dar, sigur că trebuie să asigurăm şi investiţii în mediul rural, de aceea lucrez de mai bine de şase luni la un proiect de suflet care să asigure salarii mai mari profesorilor care aleg să predea ore aflate în normele vacante în regim de plată cu ora în mediul rural. Este necesară o motivaţie financiară suplimentară, ca să asigurăm cele mai bune cadre didactice şi pentru mediul rural.

Acest proiect care este cel mai mare din istoria ministerului, pentru 200 milioane de euro, va asigura cel puţin 50 mii de burse elevilor din gimnaziu, din mediul rural, burse semestriale, consistente, de 1.500 până la 2.000 de lei, cu condiţia să nu aibă absenţe, să promoveze şi să se claseze cât mai sus într-un clasament al notelor. Pe lângă investiţia în cadre didactice şi elevi, directă, dorim să investim prin acest proiect şi în dotarea şcolilor din mediul rural, asigurând pachete educaţionale şcolilor (…) pentru dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, geografie sau IT. Sperăm ca prin acest proiect să reducem considerabil abandonul şcolar şi să motivăm atât elevii, cât şi profesorii pentru a creşte nivelul calităţii educaţiei şi în mediul rural, astfel încât să ne apropiem şi din punctul de vedere al ratei abandonului şi din punctul de vedere al mediilor de şcolile din mediul urban”. (M.G.)

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.