Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Peste o mie de evrei din Gheorgheni au pierit în lagărele de exterminare de la Auschwitz, Birkenau şi Dachau sau în taberele de muncă forţată din Ucraina. Alături de ei au mai fost câteva sute din alte localităţi ale judeţului Harghita. De Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, memoria victimelor a fost dată uitării, autorităţile nu au organizat nici o ceremonie care să le cinstească amintirea
La Gheorgheni mai trăiesc doar trei evrei get-beget, vârstnici; la Miercurea Ciuc – nici unul. Doar un monument şi câteva pietre funerare, unele înclinate de stau să cadă, înconjurate de bălării înalte, mai amintesc de trecerea lor prin aceste locuri. Nici o floare proaspătă, nici o jerbă, nicăieri.
„O dată sau de două ori s-a comemorat pe 9 octombrie, dar în ultimii ani nu am avut astfel de evenimente. Ţara noastră se duce în jos, din ce în ce mai mult, nu ştiu până unde mai poate coborî şi unde vom ajunge, din păcate, o ţară frumoasă şi bogată şi, iată, suntem unde suntem. Noi, puţini câţi mai suntem, mai facem comemorări, slujbe nu mai putem să facem aici (este nevoie de cel puţin 10 bărbaţi – n.a.) şi ne împuţinăm din zi în zi. Dar, vedeţi dumneavoastră, depinde şi de Primărie, de Consiliul Judeţean, de Prefectură să cinstească memoria celor pieriţi în Holocaust, de la ei ar trebui să pornească iniţiativa”, este de părere Geller Géza, reprezentantul obştei evreieşti din Gheorgheni.
Povesteşte că între graniţele actualului judeţ Harghita trăiau, între cele două Războaie Mondiale, în jur de 4.500 de evrei, iar comunitatea evreiască din Gheorgheni era „una puternică”, formată din intelectuali, medici, farmacişti, întreprinzători. Înainte de 1941 aveau magazine, chiar şi o fabrică de cherestea. Prosperitatea de care a beneficiat comunitatea evreiască şi-a lăsat amprenta, din punct de vedere economic, asupra întregului oraş.
În 1944, peste 1.000 de evrei, bărbaţi, femei şi copii, majoritatea locuitori ai oraşului Gheorgheni, au fost deportaţi în lagărele naziste. Cei mai mulţi au fost ucişi, chiar şi copii de 3 ani, alţii nu au supravieţuit chinurilor la care au fost supuşi; au supravieţuit programului de exterminare numai 92 şi s-au întors în oraş.
Cei morţi departe de casă nu au loc de veci, nici pietre funerare, doar un monument ridicat în amintirea tuturor şi numele gravate pe plăcuţele din marmură aşezate pe pereţii Sinagogii din Gheorgheni, peste 900 de membri ai comunităţii evreieşti ucişi de nazişti.
„Unii vor să uite că au trăit aici şi evrei. Noi sperăm că amintirea lor va dăinui şi pentru generaţiile viitoare, dar ce va aduce viitorul, nimeni nu ştie”, mai spune Geller Géza, cu glasul stins de o profundă tristeţe.
Surpriza avea să vină din Miercurea Ciuc, unde, la Cimitirul Evreiesc, de existenţa cărora puţini locuitori ai oraşului au cunoştinţă, profesoarele Péter Izabella de la Liceul Tehnologic „Joannes Kájoni” și Bartis Erika de la Liceul de Arte „Nagy István”, le explica elevilor ce s-a întâmplat cu evreii care au trăit în oraş.
„În fiecare an venim aici cu şcoala noastră, să comemorăm, mai spunem câteva poezii, ne amintim de ei, povestim despre ce s-a întâmplat cu evreii din Miercurea Ciuc. Au fost destul de mulţi evrei aici, dar au fost deportaţi la Auschwitz. Trei persoane s-au întors de acolo şi câteva din taberele de muncă forţată. Apoi au emigrat în Israel, nu mai există nici unul, din păcate”, a relatat profesoara Péter Izabella. Am întrebat-o ce părere are despre faptul că autorităţile nu-i comemorează şi a răspuns, stingherită: „Mai bine nu mă pronunţ. Nu mi se pare normal, de aceea facem noi acest lucru, fiindcă este important să ştim ce a fost. Copiii nu ştiu nimic despre ei şi despre suferinţele lor”.
Directorul Muzeului „Tarisznyás Márton” din Gheorgheni, Csergő Tibor András, susţine, la rândul lui, că astfel de tragedii „nu trebuie uitate niciodată”. „Nu mai avem nevoie în lume de Holocaust sau genocid. Cea mai mare problemă este că astfel de nenorociri s-au întâmplat în Europa creştină, nu în Asia, nu în Africa, ci în Europa, cea mai dezvoltată civilizaţie în secolul XX”, s-a pronunţat Csergő Tibor András.
Victimele Holocaustului s-au aflat, marţi, şi în rugăciunile episcopului ortodox al Covasnei şi Harghitei, PS Andrei; s-a rugat pentru odihna veşnică a acestora, dar şi pentru sănătatea şi pacea sufletească a urmaşilor lor. „Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului din Ardeal. Mitropolitul Nicolae Bălan, vrednicul de pomenire, dimpreună cu episcopul Nicolae Ivan al Clujului au fost cei doi ierarhi din Ardeal care au sprijinit oamenii nevoiaşi şi în special cei rămaşi îndureraţi după deportările pe care, cu multă durere în suflet, istoria le-a trecut în pagina ei. Biserica noastră străbună a sprijinit şi a fost alături de familiile evreilor deportaţi”, a declarat episcopul Covasnei şi Harghitei.
Înainte de 1989, mulţi evrei au plecat în Ţara Sfântă, nu pe gratis, pentru că statul român comunist le-a permis să părăsească ţara doar contra unei sume consistente achitată de statul Israel pentru fiecare evreu plecat din România.
Astăzi mai sunt în Gheorgheni 3 evrei neaoşi şi încă 10-12 descendenţi pe linie maternă sau paternă din evrei, proveniţi din familii mixte.
Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a afirmat că în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau în acea vreme în alte ţări din Europa.
„Suntem datori să aducem un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din România şi din întreaga lume, să ne exprimăm solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. (…) Momentele istorice legate de deportările şi exterminarea evreilor lasă întotdeauna amintiri cutremurătoare, pentru rudele celor rămaşi astăzi. Astăzi suntem alături de poporul evreu, cu pioşenie în greaua aducere aminte şi comemorare a celor care au scris pagini de istorie incontestabilă”, a conchis prefectul Andrei.
Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data de 9 octombrie şi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România.
DANIELA MEZEY
