Medicina de familie: situaţia actuală din judeţ, obligaţii ale medicilor, servicii asigurate, finanţări şi venituri

După ce actualii specialişti vor ieşi la pensie, şase localităţi din judeţ s-ar putea confrunta cu o criză a medicilor de familie într-un viitor apropiat

Conform definiţiei, asistenţa medicală primară se desfăşoară în cabinete de medicină de familie şi se poate asigura prin practică individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locaţii comune sau prin integrarea funcţională a unor cabinete cu locaţii distincte.

Dacă ne raportăm la nivelul ţării, atunci se poate spune că medicina de familie are o acoperire bună în judeţul nostru. Dar chiar dacă în toate comunele găsim cel puţin un medic de familie, sunt zone cu deficit de medici, iar situaţia poate deveni critică în viitorul destul de apropiat. De ce?

Ec. Duda Tihamér, preşedintele director-general al Casei de Asigurări de Sănătate Harghita, arăta faptul că la nivelul judeţului sunt 153 de medici de familie. Dintre aceştia, doar doi sunt foarte tineri (au sub 30 de ani), iar 17 au vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani. Însă, ceea ce trebuie remarcat este faptul că 61 de medici, adică mai mult de o treime, au vârsta de peste 60 de ani, iar 12 chiar peste 65 de ani. Şi cum vârsta de pensionare în cazul medicilor este de 65 de ani (cu posibilitatea continuării activităţii până la 70 de ani), înseamnă că, dacă nu vor veni medici tineri, atunci în câţiva ani se va ajunge la situaţia în care tot mai multe zone nu vor fi acoperite în mod corespunzător cu medici.

Cei 12 medici aflaţi în prag de pensionare au cabinete în 9 localităţi, iar situaţia poate deveni critică în Sărmaş, Lunca de Jos, Sâncrăieni, Plăieşii de Jos şi Frumoasa. În fiecare din aceste 5 comune sunt câte doi medici, din care unul are peste 65 de ani. În acelaşi timp, în Cârţa, ambii medici de familie au peste 65 de ani; ceea ce s-ar traduce prin faptul că există posibilitatea ca în puţin timp comuna să rămână fără medicină primară dacă nu se va găsi o persoană care să accepte să lucreze acolo.

Şi, totuşi, în prezent, judeţul nostru mai poate primi un număr de 6 medici. Adică, dacă astăzi ar veni medici de familie în judeţ, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita le-ar putea asigura doar 6 praxis-uri. Acestea sunt în Bălan şi Lunca de Jos (zone considerate deficitare, pentru că şi numărul medicilor de familie este mic), Sânsimion, Gheorgheni, Lăzarea şi Odorheiu Secuiesc. În aceste localităţi, în special în cele deficitare, s-a permis ca medicii de familie care au cabinete în altă parte să-şi deschidă puncte de lucru.

Dar cum s-a ajuns la această cifră de 6? Preşedintele CAS Harghita explica faptul că necesarul de medici de familie, precum şi numărul minim de persoane asigurate înscrise pe o listă se stabilesc de către o comisie formată din reprezentanţi ai CAS, ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai Colegiului Teritorial al Medicilor. Şi s-a stabilit că în mediul rural, numărul minim de persoane pe care un medic de familie trebuie să-l deţină pe listă este de 350, iar în mediul urban de 800. Astfel, având în vedere numărul populaţiei dintr-o localitate şi cel al medicilor, s-a văzut că în 6 localităţi oricând un nou specialist ar putea să preia un praxis de la zero.

Obligaţii ale medicilor de familie

Ec. Duda Tihamér spunea că la fel ca la alţi furnizori de servicii medicale cu care CAS se află în relaţie contractuală şi medicii de familie au anumite obligaţii faţă de pacienţi, adică faţă de asiguraţi.

Dintre acestea amintim câteva. În primul rând, trebuie să respecte dreptul la libera alegere a medicului de către asigurat. Acest lucru înseamnă că, dacă o persoană se prezintă la medicul de familie şi îl înştiinţează că vrea să se transfere la altul, atunci trebuie respectată şi acceptată această alegere. În schimb, trebuie precizat, un medic de familie poate refuza să înscrie un pacient pe lista lui, tocmai pentru a se evita cazurile de suprasolicitare.

O altă obligaţie a medicilor de familie se referă la programul de lucru. Norma de lucru a unui medic de familie este de 35 de ore/săptămână şi fiecare are mână liberă pentru a-l împărţi cum doreşte. „Dacă noi oferim această posibilitate, avem şi pretenţia să respecte acel program. Noi cunoaştem programul, trebuie depus la noi, trebuie să ne anunţe dacă pleacă în concediu. Eu zic că respectul faţă de persoanele asigurate care au încredere în tine începe de la respectarea programului”, spunea preşedintele CAS Harghita.

În cadrul cabinetului trebuie să fie afişat pachetul de servicii minimale şi cel de bază, tarifele pentru serviciile care nu sunt decontate şi să încaseze bani doar pentru acestea din urmă.

Dintr-un total de 19, acestea trei sunt, probabil, cele mai importante obligaţii ale medicului de familie în relaţia cu pacientul, restul făcând referire la actul medical în sine, la obligativitatea de a consulta, de a emite prescripţii medicale sau trimiteri la specialităţi clinice.

Nu doar persoanele asigurate au acces la medicina primară

Cei mai mulţi dintre noi suntem asiguraţi în sistemul public de asigurări de sănătate şi suntem înscrişi la un medic de familie şi ştim că atunci când avem o problemă putem apela la acesta. Dar ce se întâmplă cu persoanele care nu sunt asigurate? Pentru acestea există un pachet minimal de servicii medicale, care cuprinde 6 servicii. Sunt servicii medicale pentru situaţii de urgenţă (de la apariţia unei febre de 40 de grade până la muşcătura unei căpuşe); pentru monitorizarea sarcinii; pentru supravegherea şi depistarea de boli cu potenţial endemo-epidemic (de exemplu, în cazul unei epidemii, nici un medic nu mai face diferenţă între persoanele asigurate şi neasigurate); pentru consultaţiile de planificare familială; pentru serviciile de prevenţie sau cele de suport (de exemplu, în cazul decesului).

Pachetul de servicii de bază în asistenţa medicală primară este adresat persoanelor asigurate şi cuprinde 5 servicii medicale: curative; de prevenţie şi profilaxie; la domiciliu; de suport; de administrare de medicamente; servicii medicale adiţionale.

Cât este venitul unui medic de familie?

Ec. Duda Tihamér spunea că medicii sunt plătiţi în funcţie de două criterii: numărul de persoane care sunt înscrise pe listă şi serviciile medicale acordate într-un interval de timp.

Acesta arăta că pentru fiecare persoană asigurată care se află pe listă, un medic de familie primeşte 5,8 lei. Ceea ce înseamnă că, dacă are 2.000 de persoane, atunci va primi lunar 11.600 de lei (2.000×5,8 lei).

Pe lângă acesta, se mai plăteşte un tarif pe serviciu medical, în medie de 2,8 lei, dar care diferă în funcţie de serviciile care se acordă. Totuşi, făcând o medie, se poate spune că, dacă într-o zi consultă 20 de pacienţi, va mai primi în plus, în medie, 56 de lei/zi (20×2,8 lei).

„Numărul de servicii care pot fi decontate depinde de numărul de ore în care lucrează medicul de familie – explica preşedintele CAS Harghita. Dacă are un număr de sub 2.200 de persoane pe listă, lucrează 5 ore la cabinet şi două pe teren; o consultaţie durează 15 minute, deci poate deconta 20 de servicii pe zi. Dacă are între 2.200 şi 3.000 de persoane asigurate pe listă, atunci lucrează 6 ore pe zi şi poate deconta 24 de servicii.

Acest număr nu se ia în considerare linear. De ce? Sunt perioade când sunt mulţi bolnavi şi perioade cu mai puţini şi se calculează ca medie a 3 luni. De exemplu: în ianuarie, februarie şi martie au fost 63 de zile lucrătoare, situaţie în care se poate deconta 63×20 (numărul de zile lucrătoare înmulţit cu numărul consultaţiilor dintr-o zi – n.a.).

Pe zi se pot deconta maximum 40, dar nu înseamnă că al 45-lea bolnav nu va fi consultat – va fi consultat, dar nu va fi decontat serviciul pentru ziua respectivă; al 45-lea beneficiază de bilet de trimitere, de medicamente compensate”.

O altă sursă de venit a unui medic de familie îl reprezintă centrul de permanenţă. Cu un program suplimentar, care presupune munca pe timp de noapte şi la sfârşit de săptămână, un medic de familie poate câştiga în plus între 40 şi 60 de lei/oră.

Dar trebuie precizat că medicul de familie trebuie să suporte întregul cost cu întreţinerea cabinetului din fondurile primite de la CAS pe numărul de pacienţi pe care îi are pe listă şi pe numărul de consultaţii oferite. Din aceşti bani, medicul de familie trebuie să asigure salariul asistentei, să achite chiria spaţiului în care funcţionează cabinetul şi întreţinerea acestuia – de la electricitate şi apă până la medicamente.

Făcând o estimare, CAS Harghita arăta că venitul minim al unui medic de familie se situează în jurul a 500 de euro, cel maxim de 5.700 de euro, iar cel mediu de peste 3.400 de euro. În schimb, costul mediu de întreţinere al unui cabinet, estima CAS, este de 1.600 de euro.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii