Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Aproximativ 500 de solicitări au fost primite la Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş, unde statul român mai are în proprietate suprafeţe împădurite, din partea persoanelor fizice, pentru 3.000 mc lemn de foc şi lemn subţire pentru construcţii rurale
O cantitate de 2.800 metri cubi lemn de foc a fost valorificată, în 2018, de Direcţia Silvică Harghita către populaţie. De asemenea, au mai fost vânduţi 200 mc lemn de lucru subţire către persoanele fizice. În total, pentru cei 3.000 mc material lemnos au fost depuse aproximativ 500 de cereri din partea persoanelor fizice.
Însă, a spus directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, cantităţile de lemn de foc şi lemn subţire destinate populaţiei scoase la vânzare de instituţia pe care o conduce, prin Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş, au fost mult mai mari. Acest lemn necomercializat a fost vândut, după ce au fost epuizate toate procedurile legale de valorificare către persoanele fizice, prin licitaţie publică la agenţi economici.
Ing. Cătălin Mutică a amintit că în urmă cu câţiva ani existau nemulţumiri, la nivel naţional, ale locuitorilor din localităţile care nu aveau, în afară de lemne, altă alternativă pentru încălzirea locuinţelor. Aceste tensiuni se evidenţiau şi prin creşterea presiunii asupra pădurii şi tăieri ilegale în preajma şi în timpul sezonului rece.
În aceste condiţii, la finalul anului 2017 au intervenit modificări legislative în Codul silvic şi în regulamentele de vânzare a masei lemnoase, prin care RNP – Romsilva trebuie să ofere spre vânzare populaţiei lemn de foc. Un nou regulament de vânzare a masei lemnoase a fost aprobat chiar recent printr-o hotărâre de Guvern. Potrivit acestui regulament, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva este obligată să pună cel puţin un milion metri cubi de lemn pe piaţă anual pentru populaţie. „Aceste norme juridice creează premisele unui viitor în care vor exista stocuri de lemn de foc pe raza administrativă a localităţilor unde nu există alte resurse de încălzire”, a spus directorul direcţiei silvice.
În ceea ce priveşte judeţul nostru, ing. Cătălin Mutică a spus că Harghita este un judeţ cu o distribuţie a vegetaţiei forestiere care avantajează populaţia, în comparaţie cu alte zone din ţară. Peste 50% din suprafaţa judeţului Harghita este acoperită cu vegetaţie forestieră, atât pădure în sensul Codului silvic, cât şi păşuni împădurite şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, care nu este bine cartată şi înregistrată.
Astfel că în Harghita nu a existat o cerere foarte mare de lemn de foc, cu excepţia zonei din nord a judeţului, în special Topliţa şi Borsec, oraşe unde nu este introdus gazul. „Dar, datorită distribuţiei vegetaţiei forestiere, cetăţenii aveau alternative în a-şi asigura lemnul de foc: ori din proprietăţi private, ori primăriile reuşeau sub diferite forme să pună pe piaţă lemn de foc, ori de la firmele care exploatau şi comercializau lemn de foc”, a precizat ing. Mutică.
Totuşi, a declarat directorul DS Harghita, chiar dacă în judeţ există o suprafaţă forestieră mică de stat, aproximativ 23.000 ha, la finalul anului 2017, instituţia a intrat şi ea pe piaţa deservirii populaţiei cu lemn de foc.
După cum am precizat, cifrele arată că cererea de lemn de foc nu este foarte mare. O cauză ar putea fi şi că lemnul de foc furnizat de direcţia silvică nu are o putere calorică foarte mare, pentru că este din speciile de răşinoase. În suprafeţele de stat administrate de DS Harghita, foioasele au o proporţie foarte mică, ceea ce nu permite să fie scoasă o cantitate care să acopere cererea de lemn de foc de foioase.
În total, anul trecut a fost valorificată o cantitate totală de aproximativ 3.000 mc lemn către populaţie. „Însă noi am fost pregătiţi cu o cantitate mult mai mare”. Astfel că o cantitate importantă a fost vândută prin licitaţie publică, la agenţi economici, după ce a fost oferită populaţiei şi a trecut prin toate procedurile legale (anunţuri la sediile unităţilor administrativ-teritoriale, pe site-urile Regiei Naţionale a Pădurilor) şi au fost epuizate toate termenele, fără a fi valorificată. „Noi am vândut către agenţi economici anul trecut 11.500 mc din lemn destinat populaţiei în primă fază. Din care 3.300 mc lemn de foc şi diferenţa de 8.200 mc lemn subţire, de construcţii rurale. Lemn care are diametrul la capătul gros maximum 24 cm”, a declarat ing. Cătălin Mutică.
Conform sursei citate, şi în anul 2019 vor fi încheiate parteneriate cu unităţile administrativ-teritoriale, deoarece persoanele fizice, de regulă, depun cereri la primării. Şi, la un moment dat, când se strâng un anumit număr de cereri, primăriile trimit solicitările la ocoalele silvice.
Preţul a fost, în medie, la lemnul de foc destinat populaţiei, 143 de lei (TVA inclus), în 2018. Lemnul a fost depozitat la drum auto, în platforme primare, la distanţe destul de mari de localitate, pentru că acolo sunt pădurile de stat.
Iar la lemnul de construcţii rurale, preţul mediu a fost de 178 de lei (TVA inclus).
Sunt primării care au suprafeţe împădurite de pe care oferă lemn de foc pentru populaţie
Directorul DS Harghita şi-a exprimat părerea că cererea nu este foarte mare şi din cauza faptului că la aceste preţuri, dacă se adaugă şi transportul, încărcat-descărcat-manipulat, fiind lemn de răşinoase, materialul lemnos vândut de instituţie nu este atractiv pentru persoanele fizice, care au nevoie de putere calorică mai mare pentru a-şi încălzi locuinţa. „Sau consumul este foarte mare pentru a asigura confortul necesar şi trebuie să cheltui mult mai mult”.
De asemenea, tot printre cauzele cererii relativ mici pentru lemnul de foc se numără şi faptul că sunt primării din judeţ – ce deţin suprafeţe cu vegetaţie forestieră administrate de direcţia silvică – care îşi gestionează singure relaţiile cu persoanele fizice care au nevoie de lemn de foc. Exemple de primării foarte implicate sunt Gălăuţaş, Corbu, Tulgheş şi Sărmaş. „Primării care au contracte cu noi şi lemnul se vinde prin ocoalele silvice ale direcţiei şi prin personalul de teren care asigură documentele de transport. Deci există şi o alternativă de punere pe piaţă a lemnului de foc”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Totodată, sunt foarte multe persoane fizice care sunt proprietare de păduri după aplicarea legilor fondului funciar. Şi în cazul acestora, a continuat directorul DS Harghita, ministerul de resort a intervenit cu modificări legislative care prevăd că se poate pune în valoare o cantitate de 5 mc/an/hectar fără amenajament silvic, iar oamenii se pot aproviziona cu lemn de foc de pe suprafeţele lor. Şi mai sunt persoane fizice proprietare de suprafeţe împădurite care se asociază, au amenajamente silvice şi îşi taie an de an lemn de construcţie şi lemn de foc.
„Încercăm an de an să satisfacem nevoile de lemn de foc ale cetăţenilor”, a spus directorul direcţiei silvice. Însă Regia Naţională a Pădurilor (în subordinea căreia se află direcţia silvică) nu este o instituţie care este subvenţionată de stat „şi noi, la rândul nostru, trebuie să avem o activitate profitabilă”: dacă preţurile sunt acceptabile pentru populaţie la lemnul de foc, atunci „din lemnul industrial pus pe piaţă trebuie să obţinem preţuri mult mai mari” pentru a exista profitabilitate, a mai spus ing. Cătălin Mutică. (Şt. Pătrîntaş)
