Lupta pentru Topliţa: astăzi, Ovidiu Jimborean | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 21 octombrie 2020
Home » Politic » Lupta pentru Topliţa: astăzi, Ovidiu Jimborean
Lupta pentru Topliţa: astăzi, Ovidiu Jimborean

Lupta pentru Topliţa: astăzi, Ovidiu Jimborean

Pentru primăria municipiului Topliţa s-au înscris 8 candidaţi: Constantin Păşcan – PRO România; Ludovic Manolache – independent; Dumitru Olariu – PSD; Bodor Attila Béla – UDMR; Stelu Platon – PNL; Horaţiu Sever Nicu Hirişcău – PMP; Mihai-Achim Calinovici – Alianţa USR PLUS; Ovidiu Jimborean – independent.

Am reușit să le luăm tuturor candidaţilor un interviu, iar în următoarele numere vom încerca să vedem cu ce gânduri s-a lansat fiecare în cursa electorală și ce poate oferi orașului dacă va ajunge primar. Precizăm că tuturor le-am adresat aceleași întrebări și nici unul dintre candidaţi nu a cunoscut răspunsurile contracandidaţilor.

Continuăm seria de interviuri cu Ovidiu Jimborean, candidat independent.

– Una dintre întrebările cele mai des adresate în această perioadă este „de ce v-aţi hotărât să candidaţi?”. Așadar, ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Topliţa?

– Dorinţa de a face o schimbare pozitivă pentru localitatea noastră. Am observat că unele personaje începeau să-și promoveze formaţiunile politice din care fac parte pe baza a ceea ce nu s-a făcut sau ce nu face actuala conducere (ne murdărim colegii din dreapta și din stânga pentru ca, în final, noi să dăm bine în faţa celor care ne urmăresc).

Un alt punct al determinării mele se rezumă la faptul că sunt tânăr, ambiţios, deţin expertiza necesară administrării unei comunităţi locale și am reușit până acum să am confruntări directe cu diferiţi locuitori ai municipiului Topliţa din care să ies învingător în urma argumentelor și a cifrelor exacte pe baza cărora am demonstrat că Topliţa poate și merită mult mai mult decât are în prezent.

– Dacă veţi ajunge primar, care vor fi cele mai importante probleme asupra cărora vă veţi îndrepta atenţia cu prioritate?

1. Situaţia locurilor de muncă – atragerea investitorilor din companii multinaţionale și sprijinirea incubatoarelor de afaceri în rândul antreprenorilor locali.

2. Turismul local – indirect o altă posibilitate de a dezvolta piaţa forţei de muncă în Topliţa.

3. Sportul la nivel de municipiu pentru a duce Topliţa din nou pe harta sportului internaţional.

4. Problema canalizărilor aflate în subsolul blocurilor – înlocuirea și modernizarea reţelelor de canalizare și a sistemelor de dejecţii precum și a scurgerii de ape pluviale care în prezent nu mai fac faţă la parametri normali.

5. Problema instituţiilor religioase – sprijinirea, promovarea și finanţarea locașurilor de cult (biserici, mănăstiri, clopotniţe) la nivel local (care pot înclina balanţa semnificativ, atunci când vorbim de obiective turistice).

6. Lipsa unei pieţe organizate săptămânal – organizarea și amplasarea legală a unui târg (de vechituri, de animale, piaţă de desfacere a produselor locale și promovare a producătorilor locali), având în vedere că la nivelul unor municipii europene acestea există și sunt privite pozitiv de către toţi membrii comunităţii.

7. Eficientizarea activităţii poliţiei locale, care poate aduce un plus de dezvoltare municipiului nostru atât din punct de vedere financiar, cât și al ordinii publice.

8. Infrastructura de drumuri – asfaltarea drumurilor (Călimănel, Zencani, Monument, Moglănești etc.) care facilitează accesul spre obiectivele turistice de pe raza teritorială a municipiului Topliţa.

9. Problema persoanelor de etnie rromă care locuiesc în momentul de faţă ilegal în municipiul Topliţa – dezvoltarea de programe sociale cu scopul de a menţine ordinea în rândul grupurilor de etnie rromă și a altor persoane care aparţin grupurilor vulnerabile precum și de reintegrarea acestora în parametrii normali din punct de vedere al condiţiilor de trai și al educaţiei civice a acestora.

10. Lipsa unei cantine/restaurant a primăriei – înfiinţarea unei cantine a primăriei în care indiferent de meniu, cetăţeanul cu buletin de Topliţa să beneficieze de 50% discount spre deosebire de turist sau orice alt străin care ne vizitează localitatea; indirect și aici putem vorbi de înfiinţarea a minim 8 locuri de muncă pentru topliţeni.

– Se tot discută despre locuri de muncă, dar, din câte știu, una dintre condiţiile ca un investitor să meargă într-o zonă este și forţa de muncă de acolo. În condiţiile unui municipiu fără universităţi care să asigure o forţă de muncă cu specializări superioare, cu o parte din oraș având un profil rural, care credeţi că ar trebui să fie domeniile economice spre care ar trebui să se orienteze Topliţa și în care ar putea atrage investitori? Care sunt principalele atuuri pe care municipalitatea le-ar putea pune pe masă și i-ar determina pe angajatori să vină în Topliţa?

– Industrie/producţie; zootehnie și agricultură (asociaţii de fermieri susţinute prin intermediul GAL-urilor (Grupuri de Acţiune Locală); turism de afaceri.

Un avantaj important în momentul de faţă este drumul european E 578 care străbate municipiul nostru, iar în momentul de faţă noi nu îl exploatăm la capacitatea la care ar trebui. Odată ce știm bine că avem infrastructura de drum bine pusă la punct, infrastructură care ne facilitează accesul spre două mari aeroporturi din Transilvania (Târgu Mureș, Cluj-Napoca), și implicit spre alte reţele naţionale de acces, totul începe să prindă culoare; după drumuri, avem și resurse naturale (piatră, lemn – cele mai importante). Odată cu aceste mici atuuri, municipalitatea poate să propună o perioadă scutirea de taxe și impozite pentru eventualii investitori, facilitându-le astfel înfiinţarea de întreprinderi și punerea pe roţi a industriei de producţie, pentru ca ulterior câteva sute, poate chiar mii de topliţeni să fie lunar mai fericiţi cu un buzunar în care salariul să le permită drumul spre o viaţă mai bună.

Orice angajator este în cătarea profitului, dar pentru a face acest lucru își caută mai întâi mediul propice de dezvoltare a afacerii sale. Şi aici mă întreb ce nu are Topliţa și au alte municipalităţi, în afara gazului, care de altfel este și acesta doar o chestiune de timp până când va fi funcţional.

Ca antreprenor, din experienţă proprie, un investitor va căuta de asemenea o comunitate deschisă cu o conducere pregătită să accepte noi provocări în așa fel încât beneficiile să fie comune pentru ambele părţi. Cu un studiu de piaţă bine făcut, ne putem da seama exact ce tip de investitori ne dorim pentru municipiul nostru și vom ști în cele din urmă spre care dintre aceștia să ne îndreptăm atenţia.

– Prin statutul de municipiu, Topliţa e centru de polarizare pentru comunele din vecinătate. Însă, de la 100 de km, se observă că localităţile din nordul judeţului nu prea conlucrează, majoritatea proiectelor și ideilor fiind de sine stătătoare, concentrându-se doar pe o comună sau oraș. Credeţi că ar trebui ca Topliţa să devină mai mult decât un centru de polarizare, poate un lider al localităţilor din nord și să încerce să iniţieze mai multe proiecte comune care să contribuie la dezvoltarea zonei?

– Liderii inspiră, iar managerii conduc. De la această idee ar trebui practic să pornim atunci când aducem în discuţie dezvoltarea zonei. Dacă în rândul reprezentanţilor locali din nord s-ar ajunge la concluzia că Topliţa poate fi un centru de polarizare, care de altfel poate fi o problemă de politică publică destul de interesantă, atunci cred cu certitudine că mai multe proiecte comune pot contribui mult mai ușor la dezvoltarea zonei nordice a judeţului Harghita. Aici, ulterior, ar trebui să găsim persoanele potrivite pentru a manageria aceste proiecte și datorită cărora am putea asista la o ascensiune economică a zonei.

– Una dintre nemulţumirile locuitorilor este relaţia cu publicul din cadrul unor compartimente ale primăriei. Cum credeţi că s-ar îmbunătăţi imaginea primăriei în ochii topliţenilor?

Monitorizarea frecventă a funcţionarilor publici din primărie; sondaje de opinie în rândul cetăţenilor care au contact direct cu personalul angajat; buton direct de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile oferite (a se vedea exemplul primăriei Cluj-Napoca). Aceste măsuri ar putea ajuta ulterior la eficientizarea relaţiei directe cetăţean-funcţionar.

– În ţară, orașele au „declarat război” garajelor, majoritatea fiind demolate pe considerente de aspect urban. După ce gazul se va introduce și în Topliţa, veţi avea curaj să puneţi în discuţie demolarea construcţiilor din jurul blocurilor, care adăpostesc lemnele de foc și care nu fac cinste peisajului urban?

– În Topliţa tind să cred că oamenii sunt normali și nu declară război bunurilor imobile. Personal îmi propun amenajarea a cât mai multe locuri de parcare (acestea indirect aduc și bani la bugetul local) în jurul locuinţelor, iar acolo unde situaţia o cere, să găsesc soluţii în ceea ce privește amplasarea unor parcări supraetajate. Este adevărat că anexele gospodărești din jurul blocurilor nu sunt estetice, iar ca urmare vor trebui găsite soluţii pentru depozitarea lemnelor cetăţenilor, mergându-se astfel pe principiul creării ordinii în dezordine.

În contextul în care gazul rămâne o resursă destul de costisitoare pentru buzunarul topliţenilor, mai ales dacă ţinem seama și de faptul că iernile la noi sunt cam lungi, o bună parte dintre aceștia nu vor fi de acord cu introducerea lui în toate locuinţele. Așadar, la un moment dat, pentru evitarea scăderii gradului de încredere în reprezentanţii administraţiei locale, cu siguranţă va trebui găsită o soluţie de mijloc din cele câteva la care eu unul deja mă gândesc.

– Sunteţi pentru revenirea Topliţei la statutul de oraș sau a rămânerii la cel de municipiu?

– Ar fi păcat să aruncăm ceva de mare folos și am primit aproape gratuit, doar pentru faptul că nu știm să exploatăm acel bun sau beneficiu.

În primul rând, Topliţa este municipiul din vârful judeţului Harghita; drept urmare nu putem vorbi de dezvoltarea proiectelor locale comune, dacă nu avem și nu ne impunem acest statut. E păcat să treacă pe lângă noi finanţări din diferite părţi fără a le putea accesa pentru simplul fapt că nu suntem municipiu, și drept urmare nu am avea credibilitatea administrativă necesară gestionării acestor proiecte.

Este adevărat că unele cheltuieli de ordin administrativ sunt mai mari, dar ar fi bine să ne concentrăm pe faptul că, fiind municipalitate, trebuie să exploatăm cu toate resursele noastre tot ceea ce poate fi mai bun, atâta timp cât statutul nostru ne permite acest lucru.

– De ce ar trebui să vă voteze lumea? Ce vă recomandă pentru funcţia de primar?

– Am realizat pe parcurs că sunt printre puţinele persoane care deţin studiile și pregătirea necesară în administraţia publică (CV public pe pagina de Facebook). Fiind absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai, absolvent al programului de masterat Managementul Serviciilor Publice în limba Engleză, iar mai apoi activând în domeniu (iniţial secretar și apoi administrator adjunct în sectorul public), timp de aproape nouă ani, consider că am acumulat suficientă experienţă în ceea ce privește administrarea unei instituţii publice și implicit, a unei comunităţi locale.

Nu în ultimul rând, faptul că acum activez în sectorul privat, deţinând propriul business, ca antreprenor activ, pot spune că este o altă recomandare a cărţii mele de vizită.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.