Lucrările pentru punerea în siguranță a Iazului de decantare nr. 4 de la Bălan riscă să se stopeze în 2 luni, fără a fi finalizate | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 28 septembrie 2020
Home » Societate » Lucrările pentru punerea în siguranță a Iazului de decantare nr. 4 de la Bălan riscă să se stopeze în 2 luni, fără a fi finalizate
Lucrările pentru punerea în siguranță a Iazului de decantare nr. 4 de la Bălan riscă să se stopeze în 2 luni, fără a fi finalizate

Lucrările pentru punerea în siguranță a Iazului de decantare nr. 4 de la Bălan riscă să se stopeze în 2 luni, fără a fi finalizate

 Ministrul Mediului solicită continuarea acestora n În caz de ploi abundente, malurile Iazului riscă să se rupă și 30% din comuna Sândominic să fie acoperită cu steril

 

Ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat, în cadrul unei vizite de lucru, că mai există finanțare pentru încă aproximativ 2 luni în cazul lucrărilor pentru punerea în siguranță a Iazului de decantare nr. 4 al fostei Exploatări Miniere Bălan, considerat de acesta cea mai vulnerabilă zonă din Harghita. Deoarece, în cazul surpării, aproximativ 30% din suprafața comunei Sândominic ar fi acoperită cu steril, iar aproximativ 2.000 de oameni vor fi afectați. Și solicită Conversmin, care se află în subordinea Ministerului Economiei, să facă toate diligențele pentru obținerea de resurse financiare în vederea continuării și finalizării acestor lucrări. În condițiile în care aproximativ 60% din lucrări sunt finalizate și există posibilitatea ca în acest an să se finalizeze reconstrucția ecologică a Iazului.

„Chiar dacă lucrările sunt avansate la nivel de 60 la sută, în acest an sunt bani pentru încă două luni de zile, din datele pe care le avem la dispoziţie. Asta înseamnă că, dacă laşi lucrările necontinuate, riscă să nu fie controlat fenomenul în momente de criză. Şi sunt două momente diferite – o dată când ai debite extraordinar de mari şi, pe de altă parte, când intri într-o perioadă de secetă severă şi atunci poţi avea pulberi de pe Iaz, cu concentraţie mare de metale grele. (…) Din cauza aceasta, ceea ce e foarte important, dacă ai început lucrarea să ai bugetare şi să continui. Şi voi cere Conversmin să continue, pentru că (…) aici este cel mai periculos punct din Harghita, este punctul critic maxim din punct de vedere al iazurilor de decantare şi punerea lor în siguranţă. Şi dacă mai avem bani pentru două luni de zile înseamnă că şase luni nu se va lucra. Nu, aşa nu merge!”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a explicat că, mina fiind închisă de mult, Iazul trebuia deja pus în siguranță. De asemenea, a arătat că SC Conversmin SA poate solicita fonduri de la Ministerul Mediului, care are capacitatea de finanțare din bani de la bugetul statului sau aferent bugetului statului și din fonduri europene. „De la bugetul statului, de anul trecut este deschisă o linie de finanțare prin Fondul de Mediul, prin care ei pot să tragă finanțări pe proiecte executate – noi am fi fericiți ca banii aceștia să fie deja cheltuiți, dar nu sunt cheltuiți decât o mică parte. Pe de altă parte, acum deja avem aprobare de la Comisia Europeană și se lucrează la nivelul documentațiilor tehnice ca în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro să putem să decontăm lucrări pe fonduri europene. Și atunci înseamnă că Conversmin va avea o infuzie de aproape 60 de milioane de euro, bani pe care îi poate folosi pentru proiectele viitoare, cum este și proiectul acesta și altele care trebuie deschise, pentru că sunt foarte multe iazuri”, a spus Korodi Attila.

În legătură cu riscurile existe în prezent, ministrul a spus că, față de cum era acum 4 ani de zile, a scăzut foarte mult acest risc, dar riscuri există întotdeauna până ce nu se finalizează lucrarea.

 

  „Când sunt ploi torenţiale nu păzim casele, păzim iazul”

Primarul comunei Sândominic, Ferencz Alajos,și-a exprimat la rândul său speranța ca lucrările să continue și să se finalizeze, altfel pot fi consecințe dintre cele mai grave. Acesta a explicat necesitatea construirii unei noi galerii, la care se lucrează, paralelă cu cea veche, prin care apa pârâului Vărsăroaia să poată traversa subteran către Olt, să nu se acumuleze în Iaz, în caz de ploi abundente. „Dacă se astupă galeria veche, apa pârâului nu mai are posibilitatea de a traversa subteran către Olt, se acumulează un lac care vine peste iaz şi este foarte posibil să pornească iazul în jos. Va dispărea Sândominicul. Vedeţi, este o cantitate imensă acumulată aici de decenii şi dacă se porneşte în aval nici nu vreau să ne închipuim ce s-ar putea întâmpla. Vine peste comună, care este la 400-500 de metri, partea vestică a localității, la capătul de jos al iazului. (…) Din cauza asta tot insist să se facă galeria”, a spus edilul comunei.

De asemenea, acesta a spus că s-a ecologizat „cât de cât” la suprafaţă și „cel puţin nu mai avem praf, a fost un praf extraordinar”. Primarul a spus că s-a văzut și în 2010, și în 2012, când o cantitate mare de steril  a pornit la vale și „s-a văzut în câteva minute ce cantitate de nămol poate curge în jos”. „Deci nu degeaba spunem, trăim cu frica şi uneori mi s-a spus că exagerez. Nu exagerez pentru că am văzut ce se poate întâmpla şi în 2010 şi în 2012. Când sunt ploi torenţiale nu păzim casele, păzim iazul şi sper că odată şi odată se continuă şi se obţine finanţare pentru finalizarea lucrărilor”.

 

  11 milioane de tone de steril sunt depozitate la Iazul de decantare

Comisarul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert, a explicat de ce sunt atât de importante continuarea și finalizarea lucrărilor de închidere minieră. „Marea problemă prin necontinuarea lucrărilor de închidere minieră, mai ales în cazul iazurilor de decantare, constă în faptul că mineralele componente ale iazului se transformă în minerale argiloase, acestea pot să devină adevărate paturi de alunecare pentru materialul acoperitor, se pot produce alunecări de teren, adică se poate ajunge la catastrofe naturale şi ştim bine câte exemple au fost pe plan mondial, în acest sens”. În cazul de la Sândominic, a spus că lucrările dacă nu sunt finalizate se face mai mult rău decât bine. „Aici, aţi văzut că acum doi ani au fost nişte inundaţii şi s-a produs o ravenă de 9 metri şi au fost afectate şase scări ale iazului de decantare. S-au produs anumite alunecări, iazul nu este stabil, atâta timp cât intervii asupra iazului. Lucrările trebuiesc finalizate, nu trebuiesc lăsate în paragină deoarece atunci facem mai mult rău decât bine”. Szep Robert e de părere că pentru terminarea lucrărilor e nevoie de câteva milioane de euro, pentru ca iazul de decantare să fie terminat, să fie reabilitat şi să fie acoperit cu un strat fertil de pământ. Însă, a precizat acesta, în cazul fostei exploatări miniere de la Bălan nu vorbim doar despre iazul de decantare. „Aici sunt şi alte obiective care trebuiesc tratate cu o atenţie la fel de mare ca şi iazul de decantare, cum ar fi galeria de aducţiune, canalele de gardă, reabilitarea ecologică a solurilor contaminate cu metale grele şi alte tipuri de materiale contaminante”. Comisarul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu a spus că, începând cu anul 1974, au fost depozitați în locul respectiv 11 milioane de metri cubi de steril.

Mina din Bălan a fost închisă în anul 2006. Iar costurile lucrărilor de închidere și de ecologizare a exploatării au fost evaluate la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocați de Guvernul României.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.