Lucrări de întreţinere la poteca tematică a fostei cariere de sulf din Călimani

Asociaţia pentru Conservarea Vieţii Sălbatice şi Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, prin Administraţia Parcului Naţional Călimani RA, implementează din luna mai proiectul „Ecoturism şi educaţie ecologică în Parcul Naţional Călimani”, finanţat de Mol România şi Fundaţia pentru Parteneriat, în cadrul programului „Spaţii Verzi”.

În cadrul acestui proiect, se reamenajează în această perioadă poteca tematica a carierei de sulf din Călimani. În vecinătate, se va construi şi un punct de informare turistică, „cu scopul de a îmbunătăţi calitatea experienţei de vizitare a Parcului Naţional Călimani, responsabilizând, totodată, comunitatea şi oaspeţii ei în direcţia respectului pentru natură şi biodiversitatea acesteia”, informează RNP – Romsilva pe pagina oficială de Facebook.

Conform sursei citate, în data de 23 iunie, de ziua Parcului Naţional Călimani, vor fi organizate tururi ghidate pe poteca tematică din fosta exploatare de sulf (situată în judeţul Suceava).

***

Parcul Naţional Călimani a fost înfiinţat în 2000 şi acoperă puţin peste 24.000 de hectare în nordul României, cuprinzând principala zonă vulcanică din Carpaţii Orientali. Parcul Naţional Călimani este o arie protejată de interes naţional şi se întinde pe teritoriul administrativ a patru judeţe: Mureş, Suceava, Harghita şi Bistriţa-Năsăud. Parcul este cunoscut pentru caracteristicile sale geologice unice. Acesta găzduieşte multe carnivore mari (inclusiv urşi bruni şi lupi) şi păsări (cum ar fi şoimii pelerini şi cocoşul de munte). Parcul conţine, de asemenea, o serie de specii rare de plante şi zone întinse de pădure veche.

Dinspre municipiul Topliţa, Munţii Călimani sunt destul de greu accesibili, totuşi există un drum care permite accesul către o serie de obiective atractive – cascade, Lacul Iezer, creasta Călimanilor – inclusiv fosta exploatare minieră de sulf.

Iubitorii muntelui asociază această exploatare cu o „uriaşă cicatrice”, care se află pe versantul nordic. În urmă cu mulţi ani, acolo era stabilită o comunitate în adevăratul sens al cuvântului, însă acum a rămas doar impactul antropic, cu efecte pe termen lung asupra ecosistemului.

„Deoarece asigurarea navetei câtorva mii de muncitori presupunea costuri ridicate de transport, câteva ore zilnice datorate accesului şi retragerii şi, eventual, construirea unui cartier muncitoresc întreg în Vatra Dornei, lângă carieră au apărut în scurt timp blocurile muncitoreşti. Acestea au fost complementate de o cantină incredibil de bine aprovizionată, date fiind vremurile, care la masa de prânz oferea zilnic fripturi gigant, o alimentară unde muncitorii găseau din belşug alimente precum carne, lactate şi ulei, o raritate chiar şi în marile oraşe, un dispensar etc. La apogeul exploatării, în perimetrul minier ajunseseră să locuiască peste 8.000 de oameni”, conform carpati.org. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii