Lucrare întru’ adevăr şi spirit

20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare  „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe

Când o lucrare este adevărată, spunea Tudor Vianu, este şi frumoasă. Lucrarea pe care o numim Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” este şi adevărată şi frumoasă, întruchipând ceea ce Mitropolitul numea ordinea nouă, înţeleasă ca luptă pentru adevăr şi spirit, ca deplinătate a minţii şi jertfei, îndreptând fiinţa „pe calea păcii”.

Biografia de 20 de ani a instituţiei covăsnene, transilvănene şi naţionale, a preluat îndreptarul vieţii propovăduit de înaltul Arhiereu, ca, străbătând teritorii ale slavei divine, să cuprindă temeiuri ale vredniciei umane şi ale argumentelor în numele adevărului. Nu-i pot aprecia Centrului fundamentele, fără a intra, din nou, în opera Mitropolitului Colan, cea în care se îngemănează „frăţia noastră creştinească” cu „frăţia noastră românească”. Un miez al operei Arhiereului i-a devenit Centrului, credem, profesiune de credinţă. Scria Mitropolitul Nicolae Colan: Fără pace şi bunăvoire, ţări şi popoare nu pot avea parte decât de neodihna vânturilor şi de frământul nisipurilor spulberate de ele. I-am cunoscut Centrului Ecleziastic preocupările ca jurnalist-radio, întotdeauna impresionat de disciplina intelectuală, echilibrul de idei, voinţa de elucidare a provocărilor, simţindu-i pe profesioniştii impecabili, cum erau, în acelaşi timp, şi „fiii sufleteşti” ai marelui Arhiereu. Acest filon i-a dat Centrului prestanţă culturală, izbândă în cercetare şi manifestare ştiinţifică, reverberată într-un elevat sincretism în care îşi mărturisesc felul de a fi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Muzeul Spiritualităţii de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Editura Eurocarpatica, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, iar mai presus Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.

În emisiunile mele radio, în Vitralii, Linia de contur, Cina eternă sau Dreptul la eternitate, am prezentat colecţia de documente din arhiva Centrului, cărţile vechi sau cele bibliofile, stăruinţa în investigaţii ample, consecvente, şi concluziile plauzibile privind istoria, cultura şi civilizaţia românilor din Covasna şi Harghita, iniţiativele în cercetarea interdisciplinară, pe care le detalia dr. Ioan Lăcătuşu cu bucuria celui care ştie că trezeşte, prin ceea ce face, mintea şi sufletul (vezi ceea ce Marele Titulescu scria despre sufletul ce trebuie trezit şi despre acţiunea de trezire ce nu trebuie să întârzie). I-am amintit sociologului Ioan Lăcătuşu numele, cuprinzând, în numele, inteligenţa şi sensibilitatea Domniei Sale, truda tuturor celor care împlinesc menirea Centrului. Îi văd în aprecierea pe care o făcea Nicolae Iorga când vorbea despre personalitatea lui Gheorghe Şincai: Omul cu puteri neînfricate şi cu principii neclintite. Prin puteri neînfricate şi principii neclintite, Centrul Ecleziastic, în 20 de ani, a devenit conştiinţă, idee românească, glas pătrunzător şi scriere cu majuscule, căreia nimeni nu-i poate contesta spiritul dreptăţii. Cu atât mai mult, cu cât, în biografia Centrului Ecleziastic, sunt atâtea dovezi de respingere a inepţiilor, mistificărilor, falsului şi urii, în acelaşi timp de privire a lucrurilor drept în faţă, cu orice risc, întru a reînvia şi înnoi jurămintele înaintemergătorilor, aducându-le în amiaza zilei noastre.

În preajma Unirii Principatelor, Ion C. Brătianu publica în ziarul Românul un text emoţionat despre cei care ştiu să deschidă izvoarele vieţii naţionale. La 20 de ani de când Centrul Ecleziastic a stârnit atâtea emoţii, atâtea întrebări, dar şi atâtea anticipate certitudini, preiau cuvintele înaintemergătorului, trecându-le pe pagina unui imaginar ziar Românul, de azi: La Sfântu-Gheorghe, Centrul Ecleziatic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a ştiut să deschidă izvoarele vieţii naţionale.

Valentin MARICA

Comentarii:

comentarii