Lovitură dată de UDMR în educaţie:Toate universităţile trebuie să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 6 august 2020
Home » Învățământ »
Lovitură dată de UDMR în educaţie:

Toate universităţile trebuie să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat
<h5><i>Lovitură dată de UDMR în educaţie:</i></h5><br />Toate universităţile trebuie să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat

Lovitură dată de UDMR în educaţie:

Toate universităţile trebuie să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat

Minorităţile ar putea de acum înainte să susţină examenele de admitere la orice facultate, program de master şi doctorat în limba maternă, stabileşte un proiect de lege iniţiat de UDMR, votat luni în Senat, cameră decizională, şi care pentru a intra în vigoare mai are nevoie doar să fie promulgat de preşedintele Iohannis Concret, posibilitatea de a susţine examenele în limba minorităţii nu se mai rezumă la Evaluarea Naţională, la Bacalaureat şi la admiterea în universităţile multiculturale, cu secţii specifice. „Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din Bucureşti care nu are secţie în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este o încălcare a autonomiei universitare”, a declarat fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea.

Senatul a votat luni, 10 februarie 2020, un proiect de lege iniţiat de UDMR în 2018 care aduce peste 30 de modificări Legii educaţiei, printre care eliminarea oricărei referiri la limitarea numărului de mandate de rector, reducerea numărului de elevi la clasă şi introduce numeroase gratuităţi pentru copii.

Una dintre schimbările la legea educaţiei promovate în proiectul votat luni în Parlament se referă la obligativitatea ca toate universităţile – indiferent dacă au sau nu secţii în limbile minorităţilor – să pună la dispoziţia candidaţilor minoritari subiecte de admitere în limba minorităţii.

De remarcat că obligativitatea limbii minorităţii nu se extinde şi la cursurile care urmează a fi predate în interiorul programului de facultate, master sau doctorat. Deci studentul minoritar va putea obliga universitatea să îl testeze la admitere în limba sa maternă, pentru ca apoi el să înveţe în limba română.

Cum arată noul articol din legea educaţiei votat luni, 10 februarie 2020: Alineatul (12) al articolului 46 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(12) În sistemul de învăţământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii şi formele de învăţământ, proba examenului de absolvire şi examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echităţii şi asigurării egalităţii de şanse şi se susţin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, conform legii.”

Ce prevede Legea educaţiei încă în vigoare, până la promulgarea modificărilor votate: Secţiunea a 12-a, Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, Articolul 46: (12) În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei: Încalcă autonomia universitară şi introduce o inegalitate

Profesorul universitar Mircea Miclea – fost ministru al Educaţiei şi preşedintele comisiei prezidenţiale pe educaţie care a pus bazele legii educaţiei 1/2011 – a declarat că parlamentarii „au făcut o generalizare la toate nivelurile a paragrafului de lege care vorbea despre învăţământul preuniversitar, ceea ce încalcă autonomia universitară”. „Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secţie în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universităţii cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secţie. Iar în final paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuşi sintagma în condiţiile legii. Oriunde ar da examen de admitere un absolvent al unei minorităţi din România, universitatea – chiar dacă nu are secţie în limba lui – este obligată conform acestui paragraf să îi facă subiectele în limba în care el a învăţat. Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din Bucureşti care nu are secţie în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este: 1. o încălcare a autonomiei universitare şi 2. introducerea unei inegalităţi. Se încalcă principiul ca la o secţie să se dea examen într-o altă limbă decât specificul secţiei.

Dacă eu, ca român, mă duc la o secţie maghiară, atunci secţia maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deşi eu vreau să fiu admis la secţia de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei. Nu cred că maghiarilor le-ar conveni ca subiectele de admitere la secţia maghiară să fie în limba română, pentru că cei care au studiat în limba română. Este o împiedicare a libertăţii de a decide subiectul şi pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia domeniul respectiv în limba respectivă. După părerea mea, această generalizare a prevederilor paragrafului iniţial de lege la toate ciclurile de învăţământ încalcă autonomia universitară şi el nu trebuie promulgat. El este în contradicţie cu alte paragrafe care spun că universităţile au dreptul să-şi organizeze admiterea”.

Nu se mai poate desfiinţa sau înfiinţa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR

Acelaşi proiect de lege votat luni, 10 februarie 2020, în Parlament statuează că nu se mai poate desfiinţa sau înfiinţa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR.

Textul nou votat luni în Parlament: „La articolul 63, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se organizează, se înfiinţează şi funcţionează astfel: b) organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României”.

Ce prevede Legea educaţiei nr. 1/2011 încă în vigoare, până la promulgarea modificărilor votate: „(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se organizează, se înfiinţează şi funcţionează astfel: b) organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi/sau organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României”.

Potrivit surselor Edupedu.ro, miza au reprezentat-o clasele minorităţilor inclusiv în stabilirea numărului minim de copii de la atingerea căruia se poate înfiinţa şi funcţiona o clasă: Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învăţământul primar şi gimnazial se poate înfiinţa cu minimum 10 elevi/ Legea educaţiei în vigoare încă cere cel puţin 12 elevi pentru deschiderea unei clase. Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învăţământul liceal se poate înfiinţa cu minimum 12 elevi/ Legea educaţiei în vigoare încă cere cel puţin 15 elevi pentru deschiderea unei clase.

UDMR a mai obţinut o victorie în educaţie, în Guvernul liberal condus de Orban

Este vorba despre înfiinţarea la Miercurea Ciuc şi la Cluj-Napoca a două birouri noi care să conceapă subiectele de examene pentru minorităţi – propusă în proiectul de Hotărâre de Guvern care stabileşte forma de organizare a noii instituţii ce comasează IŞE şi CNEE. Apariţia birourilor ridică întrebări privind capacitatea de a asigura confidenţialitatea subiectelor de examene, având în vedere că Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare s-a confruntat şi în trecut cu un singur birou cu suspiciuni de scurgere a subiectelor. În plus, minorităţile vor obţine independenţa aproape totală în a-şi crea curriculumul şi subiectele pentru toate examenele naţionale, de la evaluările naţionale, bacalaureat, până la titularizare, tot minoritatea fiind şi cea care îşi formează cadrele didactice.

Raluca PANTAZI, Edupedu.ro

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.