Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Scrisoarea unui tânăr ecologist, redactată cu contribuţia „unui număr mare de cetăţeni” din municipiul Miercurea Ciuc, „deranjaţi de murdăria din jurul tomberoanelor, de natura poluată şi mirosurile de descompunere”, de „ticăloşenia infinită a poluatorilor şi pasivitatea aparentă a autorităţilor”, atenţionează factorii de decizie că se impun măsuri mai eficiente şi acţiuni mai hotărâte decât cele de până acum
Nicolae Tosa este adeptul acţiunilor civice pentru apărarea integrităţii sistemului ecologic. În ultimii ani s-a remarcat prin cooptarea a zeci de voluntari, locuitori de toate vârstele ai oraşului, la acţiuni de curăţare a spaţiilor verzi. Pentru ultimele activităţi de ecologizare, preconizate să aibă loc în 12 şi 19 octombrie, a solicitat, printr-o scrisoare, trimisă în data de 10 octombrie, şi sprijinul „stimaţilor edili”, Gărzii de Mediu, Poliţiei, presei şi, prin intermediul ziariştilor, al locuitorilor oraşului. „Oraşul nostru, regiunea noastră se dezvoltă, dar există indicii clare că sunt elemente în societatea noastră (atât firme cât şi persoane fizice) care încearcă să se dezvolte refuzând să plătească pentru transportul deşeurilor (menajere), punând această povară în cârca oamenilor mai conştienţi şi a firmelor plătite din banii publici (…) Aceşti oameni sunt paraziţii societăţii. (…) Există însă oameni care îşi iau din timpul lor liber, deja foarte limitat, pentru a aduna gunoiul altora, dar fenomenul persistă şi este în creştere continuă. În fiecare an, există mai multe acţiuni de strângere de deşeuri. Dar fără sprijinul adecvat şi concertat al autorităţilor (mă gândesc la Garda de Mediu, la Poliţie, la Primărie etc.), toate acestea sunt în zadar, iar poluatorii ne râd, probabil, în faţă”, se arată în documentul trimis autorităţilor.
Apelul scris al locuitorilor, în numele cărora a semnat Nicolae Tosa, nu a primit răspuns de la destinatari până în prezent, iar acţiunile programate pentru înlăturarea deşeurilor şi pet-urilor acumulate la marginea inferioară a pădurii care acoperă muntele Şumuleul Mare, pe pârâul care curge prin zona rezidenţială Tanorok, secţiunea de la calea ferată şi până la strada Stadion şi curăţarea Oltului Mic, la Jigodin s-au desfăşurat cu două echipe, formate din persoane care s-au oferit de bunăvoie şi dezinteresat să salubrizeze aceste zone. Însă, din cauza mizeriei „copleşitoare şi în stare de semi-descompunere acumulată în faţa unui podeţ al Oltului Mic”, la Jigodin, forţa umană nu este suficientă, în ciuda eforturilor voluntarilor de a reduce cantitatea de deşeuri din apă. „Ar fi necesare excavatoare pentru a elibera cursul apei. Soluţia finală ar fi foarte probabil o dragare mecanizată”, susţine Nicolae Tosa, absolvent al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
De la directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, Miklós Géza, aveam să aflăm că două dintre zonele salubrizate de voluntari – pârâul care curge prin zona rezidenţială Tanorok, de la calea ferată şi până la strada Stadion, şi terenul din jurul Oltului Mic se află „ori în proprietatea Primăriei Miercurea Ciuc, ori a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), fie în proprietate privată (Oltul Mic)”.
Şefa Comisariatului Judeţean Harghita al Gărzii Naţionale de Mediu, Balla Izabella, a precizat că în luna august a impus Primăriei să salubrizeze zona (terenul aferent ANIF), iar Municipalitatea a răspuns că acel canal nu poate fi curăţat cu forţă umană, fiind necesară decolmatarea lui, pentru a se asigura scurgerea. „Cunoscând că este al ANIF, am transmis o adresă, prin care le-am solicitat să asigure decolmatarea canalului de desecare şi ne-au răspuns că ei au înaintat, în acest sens, o documentaţie către forurile superioare şi că urmează să fie demarată procedura de achiziţie publică, urmând să ne informeze când se vor aloca sumele. Dar în fiecare an Primăriei i se impune salubrizarea, pentru că Legea privind Regimul Deşeurilor prevede că autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia să salubrizeze, costurile urmând să fie suportate de cel care va fi identificat ca proprietar sau deţinător de deşeuri. Iar investigaţia tot de Primărie trebuie demarată”, a explicat comisarul şef Balla Izabella. Cât priveşte Oltul Mic, obligaţiile aparţin, în mod clar, proprietarului.
Potrivit acesteia, mai mult de 50% din activitatea Comisariatului Judeţean Harghita al Gărzii Naţionale de Mediu s-a axat, anul acesta, pe controlul deşeurilor, în primăvară (aprilie-iulie) fiind controlate toate unităţile administrativ teritoriale. „I-am conştientizat cu privire la noile prevederi ale Legii 211, la noile articole privind gestionarea deşeurilor. În cadrul acelor controale s-a făcut şi inspecţia razei teritoriale a localităţilor şi în cazul în care s-au identificat abandonări de deşeuri, s-a impus salubrizarea lor. Din cele 67 de UAT-uri au fost aplicate doar în acea perioadă 17 sancţiuni, în valoare totală de 20.000 de lei, pentru nedepunerea declaraţiilor la Fondul pentru Mediu privind obiectivul anual de reducere a cantităţii de deşeuri care se elimină prin depozitare, iar o primărie – Primăria Sâncrăieni – a fost sancţionată pentru neîndeplinirea obligaţiei de refacere şi protecţia mediului. Din 2014 le tot spunem, le impunem să nu se mai care pe câmp deşeurile”, a relatat şefa Gărzii de Mediu Harghita.
În august, fostul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, a emis un Ordin prin care la nivel local au fost controlate din nou toate cele 67 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, prilej cu care au fost identificate de comisarii de mediu 57 de amplasamente cu abandonări de deşeuri pe o suprafaţă totală de aproximativ 6.000 de metri pătraţi în Harghita. Fişele care conţineau locaţia exactă, fotografii, inclusiv coordonatele GPS, au fost transmise către primării, însoţite de Adresa Comisariatului General al Gărzii de mediu, prin care li s-a impus salubrizarea acestora. „În perioada care urmează, vom verifica aplicarea măsurilor impuse şi se vor aplica sancţiuni unde este cazul”, a precizat comisarul şef Balla Izabella.
La rândul său, fostul comisar general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szép Róbert, a declarat că, în această calitate, a cunoscut realitatea din ţară, ajungând la concluzia că „Harghita stă mult mai bine decât celelalte judeţe, nivelul de poluare fiind mult mai scăzut”. „Implicarea voluntarilor conduşi de cel despre care vorbim (Nicolae Tosa – n.a.) a făcut ca Harghita să nu fie unul care colcăie de deşeuri. Mai este mult de muncă, nu suntem nici pe departe în situaţia să spunem că am rezolvat problemele de mediu, dar ne străduim să fie soluţionate într-un timp cât mai scurt. Mă bucur să aud că există în judeţ oameni care au acţiuni de asemenea anvergură, care îndrăznesc să comunice autorităţilor problemele pe care le identifică şi cer sprijinul acestora. Este un lucru fantastic, pentru că în multe judeţe din ţară societatea civilă nu mai are încredere în autorităţi”, a conchis fostul subsecretar de stat.
Daniela MEZEY
