Liderii UDMR din zona Ciuc, mulţumiţi de prezenţa la vot în judeţul Harghita

 Temele privind autonomia teritorială cerută de etnicii maghiari sau regionalizare vor fi prezente în Parlamentul European

Liderii Organizaţiei Teritoriale UDMR Ciuc s-au declarat, duminică seara, după închiderea urnelor, mulţumiţi de prezenţa la vot în judeţul Harghita, chiar dacă aceasta a fost mai scăzută decât la alegerile pentru Parlamentul European (PE) din 2009 cu aproximativ 5 procente. De asemenea, aceştia au susţinut că nu au renunţat la teme precum autonomia teritorială cerută de UDMR sau regionalizarea – şi acestea vor fi prezente inclusiv în Parlamentul European.

Preşedintele Organizaţiei Teritoriale UDMR Ciuc, Borboly Csaba, a mulţumit locuitorilor din judeţ pentru prezenţa mare la vot, declarând că „a fost şi un vot de încredere al populaţiei”, în condiţiile în care nu au avut contracandidaţi maghiari. „Aceste alegeri s-ar putea concluziona că au avut două obiective. Pentru partidele româneşti au fost un sondaj mare pentru pregătirea prezidenţialelor şi pentru UDMR, pentru maghiarii din România, a fost un vot de încredere, având în vedere că nu am avut contracandidaţi maghiari, deci nu a fost o luptă maghiaro-maghiară. Aşadar, a fost un vot de încredere pe care l-am trecut”. Acesta a mai spus că a fost campania cu bugetul cel mai mic. Însă a beneficiat de sprijinul societăţii civile, a bisericilor. „Cred că se va confirma că nu campania bazată pe pericolul de a fi lăsaţi afară de undeva ne aduce sprijin din partea electoratului maghiar, ci mai degrabă o campanie pozitivă, bazată pe încredere şi care are la bază respectul reciproc”, a mai spus Borboly Csaba.

Ministrul Mediului, Korodi Attila, prezent şi el la sediul UDMR Ciuc, a declarat că a fost o perioadă „destul de complicată” pentru UDMR, deoarece a trebuit să dialogheze cu electoratul maghiar despre o temă nu foarte atractivă, Uniunea Europeană, şi „să traduci UE este un lucru foarte greu”. Iar prin prezenţa masivă la vot a etnicilor maghiari, UE este obligată să ia în considerare legiferarea a tot ce înseamnă drepturile minorităţilor. „Au înţeles că pentru o comunitate etnică, cum este cea maghiară, este foarte important ca valorile pe care le reprezentăm trebuie să fie parte a tuturor valorilor care se întâlnesc la nivelul instituţional al UE, la Strasbourg, la Bruxelles. Adică lucruri care poate nu vor aduce imediat rezultate, dar acest mandat ne încurajează să mergem înainte şi să închidem activitatea noastră politică cu un rezultat favorabil. Însemnând că structura instituţională a UE este obligată să ia în considerare şi să legifereze, şi să codifice tot ce înseamnă drepturile minorităţilor etnice din Europa, care trăiesc în condiţii minoritare. Mă încântă acest lucru, am primit un mandat puternic, a fost o prezenţă masivă în comparaţie cu alte judeţe. Şi de ce spun lucrul acesta? Pentru că, din păcate, partidele politice, ca să mobilizeze electoratul, în afara unor mici excepţii, s-au mobilizat pe politică internă, pe lupta între persoane care sunt port-drapele ale acestor forţe politice, pe agendă internă şi nimeni nu a dorit ca cetăţenii României, folosind acest moment, campania electorală pentru PE, să înţeleagă ceva în plus despre UE. Toată lumea a înţeles ceva în plus pentru toamna acestui an. Şi mă bucură că am reuşit să comunicăm, să convingem susţinătorii noştri şi mandatul acesta, dacă este doi sau trei, va reprezenta pentru noi o valoare, şi a fost un mandat politic, nu un mandat dat pe investiţii, pe asfalt, ciment, ci pur şi simplu un mandat pentru oameni politici, pentru a duce un proiect politic la Bruxelles”, a spus Korodi Attila.

La rândul său, senatorul Tánczos Barna a declarat că prin prezenţa UDMR în PE vor fi prezente şi temele privitoare la autonomia teritorială. „Temele acestea vor fi în continuare pe agenda politică, nu am renunţat la aceste teme, nu am renunţat la temele privind autonomia teritorială cerută de UDMR, nu am renunţat la temele privind regionalizarea – sunt teme care vor fi prezente inclusiv în PE. Am avut iniţiative la nivel european cu privire la protecţia minorităţilor naţionale şi vom continua această luptă, pentru că credem sincer că în actuala conjunctură politică, politico-regională, internaţională cele mai bune soluţii sunt cele pe care reuşim să le obţinem pe calea dialogului, dar care să garanteze pe termen lung supravieţuirea acestor minorităţi naţionale, în România şi în celelalte ţări europene”, a spus senatorul.

Fără înţelegeri cu celelalte formaţiuni politice ale maghiarilor din România

Întrebaţi dacă au avut vreo înţelegere cu celelalte formaţiuni politice ale maghiarilor din România, pentru ca acestea să nu aibă candidaţi la europarlamentare, aceştia au spus că nu a existat aşa ceva. „Cred că au fost decizii responsabile din partea unor lideri ai comunităţii maghiare atât din România, cât şi din Ungaria, şi din Slovacia, cu privire la şansa reprezentării comunităţii maghiare la Bruxelles. Şi toate deciziile converg în această direcţie”, a spus Korodi Attila. Iar Tánczos Barna a arătat că în ultimii 10 ani au fost foarte multe teste neluate de celelalte formaţiuni politice ale minorităţii maghiare. „Singurul loc unde putem avea concurenţă sunt alegerile locale în Secuime. Dar la parlamentare, europarlamentare, unde nu vorbim de reprezentarea intereselor la nivel local, ci la nivel naţional şi european a interesului comunităţii maghiare, acum este foarte clar şi pentru cei din Ungaria, ceea ce este o premieră, că trebuie să existe o singură formaţiune politică”, a spus senatorul.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii