Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
O altă problemă apărută: prezenţa castorilor la Harghita Băi, care construiesc baraje şi obturează astfel căile de scurgere a apei din iazuri
În şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) de la sfârşitul lunii trecute a fost aprobată hotărârea privind realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor de punere în siguranţă a Iazului de decantare nr. 2 Harghita Băi.
„Având în vedere demersurile pe care Instituţia Prefectului – judeţul Harghita le-a efectuat în ultima perioadă la sesizările pe care le-am avut de la instituţiile abilitate pe acest domeniu, Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrări hidrotehnice ne-a remis o adresă prin care ne aduce la cunoştinţă că în cadrul Comisiei centrale de avizare a documentaţiilor de expertiză pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatarea barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B, care a avut loc în data de 8 august a.c., la Ministerul Apelor şi Pădurilor a fost analizată şi avizată documentaţia Raport de expertiză tehnică pentru evaluarea stării de siguranţă a Iazurilor de decantare Harghita Băi nr. 1 şi 2. În urma acestei şedinţe a fost emis avizul pentru realizarea lucrărilor de urgenţă în vederea punerii în siguranţă a Iazului de decantare Harghita Băi nr. 2, care este cel mai grav afectat. Următorul pas a fost emiterea unei hotărâri a CJSU pe baza acestui aviz. O hotărâre pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii şi care în sfârşit, zic eu, a apărut după foarte multe intervenţii, foarte multe demersuri, telefoane şi discuţii pe această temă”, a spus prefectul judeţului Harghita, Jean Adrian Andrei, în cadrul şedinţei extraordinare a CJSU.
Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă aprobată prevede că realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor de punere în siguranţă a Iazului de decantare nr. 2 Harghita Băi trebuie să fie efectuată de către SC Continental 2000 SPRL, în calitate de lichidator judiciar al SC Exploatarea Minieră Harghita SA.
În articolul 2 al hotărârii se stipulează că SC Continental 2000 SPRL trebuie să demareze toate procedurile legale necesare obţinerii autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a Iazului de decantare Harghita Băi nr. 2.
Iar articolul 3 prevede că SC Continental 2000 SPRL va informa CJSU asupra stadiului tuturor măsurilor luate pentru punerea în siguranţă a Iazului de decantare nr. 2 Harghita Băi, începând de la solicitarea autorizaţiei şi până la definitivarea lucrărilor.
„Cred că este o hotărâre de bun simţ, o hotărâre legală, pe care am rugămintea să o aprobăm astăzi”, a spus prefectul judeţului înainte ca membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să voteze hotărârea.
„Iată că se mai întâmplă şi lucruri bune şi ne-a ajutat Dumnezeu să prevenim o catastrofă a mediului în cazul în care barajul s-ar fi rupt. Lucrurile merg destul de greu, dar iată că prin stăruinţă, prin dialog şi prin arătarea pericolului iminent am reuşit să introducem pe ordinea de zi a comisiei naţionale această problematică, care de altfel se ştia”, a conchis Jean Adrian Andrei.
La şedinţa extraordinară a CJSU au fost invitaţi şi reprezentanţii lichidatorului judiciar, pentru a explica măsurile pe care le vor lua, însă aceştia nu s-au prezentat.
Problema crengilor, ierbii depuse la gura sondelor inverse de castorii care au ajuns până la Harghita Băi
Până să se întâmple ceva concret pentru punerea în siguranţă a iazurilor de decantare de la Harghita Băi am dorit să aflăm care e situaţia actuală, în condiţiile în care în această primăvară şi începutul verii problemele de la iaz s-au acutizat, din cauza ploilor abundente. Iar cele două halde de steril – aproximativ două milioane de metri cubi – au fost grav afectate, prezentau fisuri şi erau în pericol de alunecare în staţiune.
Astfel am stat de vorbă cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita: directorul executiv Domokos László şi consilierul superior Bartalis Gyongyver.
Directorul executiv al APM Harghita a explicat că barajul de la Harghita Băi a fost construit pe o vale, iar când mina funcţiona, aceasta a fost obturată. Construcţia a fost una solidă, nu era provizorie. Însă cu timpul s-au abandonat lucrările de întreţinere şi din această cauză s-a ajuns ca sondele inverse care asigurau scurgerea apelor pluviale să se colmateze.
Pe lângă aceasta, acum a mai intervenit un factor: castorii. Castorii au fost introduşi în România printr-un proiect care a fost implementat în zona Braşov – Sfântu Gheorghe, în urmă cu mai mulţi ani. Cu timpul, aceştia s-au înmulţit, au ajuns până la izvoarele râului Olt şi acum au urcat şi pe pârâul Tolvajos (Hoţilor), până la Harghita Băi.
În această primăvară-vară, când au început ploile abundente, oamenii au sesizat faptul că barajul este plin de apă în proporţie de 75%. Conform directorului APM Harghita, împreună cu reprezentanţi ai Gărzii de Mediu Harghita s-au deplasat de mai multe ori la faţa locului, unde au observat că într-adevăr barajul era plin. Barajul are o cădere naturală spre dreapta, pe unde se scurgeau apele şi care s-a colmatat. În primă fază, cu mijloace manuale, a fost făcută o decolmatare, reprezentanţii instituţiilor crezând că e vorba de vegetaţie adunată la un loc din cauza precipitaţiilor. Însă după 2-3 zile s-a întâmplat iar acest fenomen. Atunci au observat că pe margine erau arbuşti roşi de castori. Acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori.
Problema castorilor a fost semnalată şi de un reprezentant al societăţii în faliment, printr-o adresă transmisă către lichidatorul judiciar la mijlocul lunii iulie, prin care solicită găsirea de soluţii. „Situaţia la iazul nr. 2 este următoarea: în data de 05.07.2019, datorită diminuării debitelor, am reuşit să intervin în vederea decolmatării grătarului de la sonda de 1000, am scos acest grătar, sonda a devenit funcţională. Însă în data de 10.07.2019, sonda nu mai era funcţională din cauza castorilor, aceştia depunând la gura de evacuare crengi, apoi iarbă şi caolin, pentru a obtura această sondă, însă ca urmare a intervenţiei noastre din 11.07.2019 am reuşit să decolmatăm evacuarea. (…) Ca urmare, dorim a găsi o soluţie pentru relocarea acestor castori, deoarece aceasta reprezintă cu adevărat o mare problemă”, se arăta în raportul de activitate din perioada 10 iunie – 11 iulie.
Pentru evitarea unui posibil dezastru ecologic, până la închidere şi ecologizare, ar trebui efectuate lucrări de conservare permanente, precum şi punerea în siguranţă a iazurilor
Revenind la avizul aprobat de comisia centrală, reprezentanţii APM Harghita au explicat că acesta este expres pentru prima urgenţă. Nu este vorba de închiderea şi ecologizarea exploatării miniere, ci despre punerea în siguranţă a barajului.
„Sunt lucrări necesare, care să asigure scurgerea apelor pluviale şi să se monteze un grătar pentru a nu se mai obtura sonda respectivă. Am văzut faptul că chiar castorii duc acolo resturi vegetale”.
Ce ar trebui făcut în continuare? Lucrări de conservare, ceea ce înseamnă urmărirea comportamentului barajului în timp, care se face vizual, iar, dacă intervin probleme, să fie luate măsurile care se impun în aceste cazuri. Un exemplu concret este acum prezenţa castorilor în baraj, pentru care trebuie să se găsească soluţii. Însă problema castorilor este una dificilă, deoarece aceste animale sunt protejate prin lege şi, chiar dacă sunt relocate, o să vină alţii. Astfel că trebuie găsite alte soluţii, cum ar fi apărarea sondelor inverse cu grilaj sau alte măsuri.
Potrivit reprezentanţilor APM Harghita, a existat un constructor (firma care a preluat licenţe de exploatare de la societatea în faliment la Delniţa şi Voşlăbeni) care s-a angajat să efectueze lucrările de punere în siguranţă a iazului, iar costurile să fie suportate de lichidatorul judiciar. Însă nu a acceptat să efectueze lucrări fără avizele necesare şi fără raportul unui specialist. Astfel că „de abia atunci au făcut expertiza”.
Potrivit reprezentanţilor APM Harghita, asigurarea mentenanţei permanente este în sarcina deţinătorului cu orice titlu, conform legii, în cazul de faţă lichidatorul judiciar.
În cazul lucrărilor de urgenţă, aprobate de CJSU, nu trebuie nici certificat de urbanism, nici autorizaţie de construire. „Dacă e în regim de urgenţă sunt anumite derogări, în sensul că se pot efectua lucrările, iar avizele şi restul documentelor se pot obţine ulterior”.
Dacă ar exista finanţare pentru executarea acestor lucrări de primă intervenţie şi de urgenţă, sunt de părere reprezentanţii APM Harghita, atunci constructorul ar începe execuţia lucrărilor.
Directorul executiv al APM Harghita a apreciat totuşi că volumul de lucrări este foarte mare, iar costurile sunt pe măsură. Finanţarea ar trebui asigurată de deţinător, în speţă lichidatorul judiciar. Iar banii ar urma să fie obţinuţi din valorificarea bunurilor societăţii în faliment, Exploatarea Minieră Harghita. Astfel, banii ar urma să fie direcţionaţi pentru realizarea lucrărilor, nu către creditorii societăţii în faliment, printre care se numără şi statul român. Mai trebuie precizat că legea prevede inclusiv tragerea la răspundere penală, în condiţiile în care până acum au fost atenţionări, avertizări, amendă.
Ce ar trebui făcut până când fosta exploatare minieră va fi închisă şi ecologizată? Lucrări de conservare permanente, spun specialiştii, precum şi punerea în siguranţă a iazurilor.
Consilierul superior din cadrul APM Harghita, Bartalis Gyongyver, e de părere că sterilul depus la Harghita Băi ar putea încă să intre în exploatare, pentru a fi valorificat, cu o tehnologie adecvată.
∗∗∗
Situaţia de la Harghita Băi persistă de mai mulţi ani, iar aproape de fiecare dată când sunt precipitaţii abundente sunt semnalate probleme la cele două halde. De exemplu, anul trecut, în august, problemele apărute acolo vizau fisuri apărute, tot în urma ploilor, la un iaz de decantare şi exista pericolul prăbuşirii unor trepte şi producerii unei iminente catastrofe ecologice. În acest an, la începutul verii, „situaţia a devenit critică” din nou, în urma precipitaţiilor.
În cazul în care cele două bazine de stocare cedează, impactul ecologic va fi uriaş.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
