duminică , 25 iunie 2017
Home » Cultură » Leonardo da Vinci – omul universal la graniţa dintre artă şi ştiinţă
Leonardo da Vinci – omul universal la graniţa dintre artă şi ştiinţă
Podul norvegian construit după proiectul lui Leonardo

Leonardo da Vinci – omul universal la graniţa dintre artă şi ştiinţă

Expoziţia Maşinile lui Leonardo da Vinci

Recent s-a deschis, la Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova, expoziţia Maşinile lui Leonardo da Vinci. Proiectul, fără precedent în ţara noastră, s-a concretizat din iniţiativa ambasadoarei Poloniei la Bucureşti, în colaborare cu societatea ARANEUS din Polonia. Expoziţia, gândită în scop educativ, aduce în mediul autohton o serie de invenţii ale artistului şi omului de ştiinţă Leonardo da Vinci. Exponatele se pliază unor aplicaţii practice, iar publicul este invitat să interacţioneze direct cu acestea pentru a înţelege mai bine datele din fizică şi mecanică. Machetele proiectelor tehnice au fost realizate de Giorgio Ollansci y Tonfer în 2008, la Barcelona. Acestea sunt completate în expoziţie de replici ale unor picturi celebre precum Mona Lisa, Dama cu hermina, Buna Vestire, Madona între stânci, Madona cu garoafă sau Cina cea de taină. În ansamblu, expoziţia reflectă cercetarea şi înţelegerea naturii umane de către marele maestru renascentist. Proiectul expoziţional se adresează publicului larg, de toate vârstele, pasionaţilor de artă, mecanică, aeronautică, tehnică militară şi explorare subacvatică. Fiecare vizitator poate învăţa ceva ce nu ştia. Expoziţia rămâne deschisă până la 20 ianuarie 2018.

Leonardo – omul Renaşterii

Punct de reper al Renaşterii italiene, Leonardo di ser Piero da Vinci este cunoscut pentru vasta activitate intelectuală din domenii precum pictura, sculptura, arhitectura, muzica, matematica, literatura, ingineria, anatomia, geologia, astronomia, botanica, istoria şi cartografia. Numeroşi istorici îl numesc primul exemplu de geniu universal sau omul Renaşterii, un om de o curiozitate neclintită cu o minte inventivă. Potrivit lui Leonardo, ochiul nu ne spune mai multe despre lume decât intelectul. Arta, prin pictură, serveşte la cunoaşterea lumii şi este filosofie pentru că obiectivul artei este cunoaşterea lumii vizibile. Artistul nu reflectă pur şi simplu lucrurile, ci dobândeşte o cunoaştere a lor. Leonardo valoriza pictura ca pe o artă perfectă, deoarece se foloseşte de cel mai nobil simţ şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică a opticii. Pentru Leonardo, pictura este asemeni ştiinţei pentru că reproduce şi cunoaşte realitatea.

Printre exponate se numără machete funcţionale după desenele tehnice ale lui Leonardo. Jurnalele lui sunt pline de proiecte tehnice din care reiese importanţa acordată mecanicii. Inginer versatil şi ingenios, Leonardo a transmis prin invenţiile sale idei care se pun în practică şi azi. Fascinat de măsurarea timpului, a proiectat un cronometru mai precis decât alte ceasuri din epocă. Cel mai important aport la această invenţie ţine de faptul că el a introdus arcuri în loc de greutăţi pentru acţionarea mecanismului. Pentru a îmbunătăţi tehnicile de asediu, a proiectat multiple tipuri de scări. Scara sa extensibilă cu mecanism de ajustare este similar celei folosite azi de pompieri. Printre schiţele din 1493 găsim un prototip al elicopterului de azi, turbina aeriană. În notiţele sale, Leoardo scria: dacă cineva vreodată se poate înălţa şi îndeplini visul meu de a călători deasupra solului, atunci va face acest lucru cu o construcţie similară acesteia. Leonardo a proiectat diverse maşini de zbor. A făcut cercetări intense asupra zborului păsărilor şi a construit chiar el un ornitopter având la bază structura aripilor de liliac. Leonardo a proiectat între 1483-’86 şi un anemometru, un indicator al vitezei vântului. Primul aparat de acest fel i-a aparţinut arhitectului Leon Battista Alberti, în 1450. Elveţianul Olivier Vetti-Teppa a făcut un experiment pe baza proiectului şi instrucţiunilor lui Leonardo la desenul paraşutei din 1485. Acesta a confecţionat paraşuta, a sărit şi a aterizat cu succes. Leonardo a mai proiectat ziduri de apărare şi poduri. Unul dintre cele mai interesante proiecte de acest gen este un pod turnant ce datează din 1502. Podul rotitor imaginat de Leonardo, iniţial în scop militar, s-a dovedit realizabil abia în secolul IX. La 31 octombrie 2001, artistul norvegian Vebjørn Sand a construit un pod de 100 m lungime după proiectul lui Leonardo, care uneşte Norvegia de Suedia şi poartă numele maestrului renascentist.

Cosmina Marcela OLTEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*