Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

La Raport, o instituţie înjurată de toţi! | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » La Raport, o instituţie înjurată de toţi!
La Raport, o instituţie înjurată de toţi!

La Raport, o instituţie înjurată de toţi!

Înjurată şi atât, pentru că după cum bine se ştie, de Fisc şi de Moarte nu scapă nimeni!

 

Dacă anul trecut în această perioadă vorbeam despre Direcţia Generală a Finanţelor Publice, acum vorbim despre Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita, care este organizată şi funcţionează în structura prevăzută de HG nr. 520/24.07.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Pentru cei mai curioşi dintre dumneavoastră, cititorii noştri, voi mai spune aici că AJFP are la „timonă” un şef de administraţie în persoana domnului ec. Kedves Emeric, care răspunde de organizarea, conducerea şi controlul întregii activităţi a unităţilor teritoriale ale ANAF la nivel judeţean şi patru şefi de administraţie adjuncţi: ec. Ecaterina Mituleci, doamna care coordonează activitatea de colectare, ec. Lenk Dianna, doamna în responsabilitatea căreia intră activitatea de colectare, contribuabili mijlocii; ec. Lucian Opriş, domnul ce coordonează activitatea de inspecţie fiscală, contribuabili mijlocii şi ec. Angela Mîndru, doamna ce are în grijă activitatea de inspecţie fiscală. Celor cinci li se mai alătură însă şi ec. Silye Magdolna, trezorier şef, doamna care coordonează activitatea de trezorerie şi contabilitate publică.

Cât priveşte personalul existent, iată cam cum se prezintă situaţia: dacă la 31 iulie 2013, AJFP Harghita avea 447 de angajaţi, din care 430 funcţionari publici şi 17 personal contractual, la 31 decembrie vorbim doar despre 372 de angajaţi, din care 361 funcţionari publici şi 11 personal contractual. Asta înseamnă că, în decurs de cinci luni, au dispărut din schemă 75 de angajaţi, din care 69 funcţionari publici, proporţional fiind redus şi numărul celor aflaţi în funcţii de conducere şi numărul celor ce reprezintă personalul de execuţie.

Înainte de a trece la ceea ce cuprinde „Raportul de activitate a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita, pe anul 2013”, pentru a cărui corectă descifrare, ca să mă exprim aşa, îi sunt recunoscătoare domnului Kedves Emeric, şeful instituţiei judeţene, am să vă mai spun că, în perioada la care fac referire, numărul contribuabililor administraţi cu cod fiscal a fost de 28.205, din care: 12.138 – societăţi comerciale, regii autonome şi organizaţii cooperatiste; 431 instituţii publice; 647 puncte de lucru, filiale, sucursale; 3.693 alte forme juridice (composesorate, fundaţii, sindicate, parohii etc.); 1.234 persoane care exercită profesii liberale; 8.757 persoane fizice care desfăşoară activităţi independente şi 1.305 întreprinderi familiale.

Mai reţin, de asemenea, că din cele 15.831 persoane juridice (12.138+3.693), la 31 decembrie 2013 erau declarate inactive 1.534, din care contribuabili inactivi, declaraţi de inspecţia fiscală, 66!

Management pe bază de obiective de performanţă

Călători în timp şi în spaţiu, fiecare dintre noi ne fixăm câte o ţintă pe care ne propunem ca, la capătul drumului parcurs, să o atingem, sau chiar să o depăşim, pentru a porni mai apoi către următoarea. Cam aşa ar sta lucrurile, m-a lăsat să înţeleg d-l Kedves, şi în domeniul său, unul riguros ale cărui repere şi ţinte sunt cifrele ce fac trimitere exactă la indicatorii de performanţă. Scop în care, în anul trecut, pentru fiecare administraţie judeţeană a finanţelor publice din ţară s-au fixat o serie de obiective clare.

Fără a le detalia, că nu-s deloc puţine, voi zăbovi o clipă asupra veniturilor totale obţinute în anul trecut. Şi le iau pe rând, cu precizarea că, la fiecare poziţie, sumele ce apar sunt exprimate în mii lei:

Bugetul de Stat – 503.499,63 (2013/2012 – 109,77%), din care contribuabili mijlocii – 204.220,25 (2013/2012 – 107,40%);

– Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate – 140.452,29 (100,42%), d.c. contribuabili mijlocii – 27.103,77 (102,36%);

– Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – 357.302,13 (107,38%), din care contribuabili mijlocii – 73.870,42 (100,71%);

– Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj – 11.227,69 (105,78%), din care contribuabili mijlocii – 2.888,58 (105,21%).

Adunând toate valorile, rezultă că la capitolul venituri – 2013 s-au cumulat 1.012.481,73 mii lei, ceea ce reprezintă 107,49 la sută realizări faţă de anul anterior, din care 308.281,02 mii lei (105,24%) contribuabili mijlocii. Şi mai rezultă ceva: în condiţiile în care actuala administraţie a pierdut în urma reorganizării sistemului 75 de angajaţi, rezultatele nu au avut de suferit, chiar dimpotrivă!

Fără a mai insista asupra principalelor venituri ale bugetului de stat, sau asupra indicatorilor de performanţă realizaţi de AJFP Harghita, care se regăsesc într-o listă ce cuprinde 24 de poziţii, voi trece brusc la…

…Cifrele zilei de 31

Şi vorbesc, după cum cred că se înţelege, despre ultima zi a anului recent încheiat, când iată ce s-a consemnat la nivelul acestei instituţii pe care, vorba unui prieten, „o înjură toţi!”. Şi dacă el are dreptate, mă întreb şi eu de ce o înjură atâta vreme cât, se ştie, de Fisc şi de Moarte nu scapă nimeni?!

Dar, înainte de a mă opri la data anunţată, mai notez că în 2013 s-a deschis procedura insolvenţei pentru un număr de 233 debitori, în sumă de 77.827.705 lei, şi trec mai departe şi vă spun următoarele: în 31 decembrie 2013, conform unei ordonanţe guvernamentale care reglementează acordarea eşalonărilor, la nivelul AJFP Harghita se aflau în derulare 227 de decizii de eşalonare, în valoare totală de 25.043.407 lei, pentru care s-au încasat rate scadente în sumă totală de 8.385.045 lei, respectiv obligaţii curente cu termen de plată ulterior datei comunicării deciziei, în sumă totală de 54.14.904 lei, cărora li s-au mai adăugat dobânzile şi penalităţile aprobate în vederea anulării, în valoare totală de 997.116 lei.

De reţinut că în aceeaşi zi s-a finalizat şi eşalonarea la 31 de agenţi economici, fiind încasate în totalitate ratele aferente şi obligaţiile fiscale cu termen de plată după data comunicării deciziei. A fost, să zic aşa, un lucru bun, numai că, dincolo de el, tot în 31 decembrie au fost pierdute 53 de decizii de eşalonare, care aveau ca obligaţie eşalonată suma de 5.149.726 lei, din care s-au încasat doar 1.880.336 lei.

În sfârşit, în ultima zi a anului, rămân, parcă pentru a duce mai departe povestea eşalonărilor, „11 cereri în curs de soluţionare”…

Peste tot s-au aplicat formele de executare silită

Pentru realizarea tuturor indicatorilor care au la bază încasările la bugetul general consolidat, îmi explica domnul Kedves chiar în momentul în care eu mă gândeam la reacţiile celor executaţi silit şi la cât de colorate pot fi înjurăturile lor, întreg personalul cu atribuţii de colectare a veniturilor din toate unităţile fiscale a aplicat formele de executare silită, lucru care a făcut ca la finele anului să se încaseze 103.895.308 lei de la persoanele juridice şi 7.215.067 lei de la persoanele fizice. Aceste forme de executare silită s-au materializat în popriri de conturi bancare, popriri terţi, sechestre pe bunuri mobile şi imobile, care au făcut posibilă recuperarea creanţelor. Interesant este că, dacă în cazul persoanelor juridice valoarea sumelor încasate a fost mai mică în 2013 faţă de 2012, în cazul persoanelor fizice lucrurile stau exact pe dos!

Cu o meticulozitate aproape incredibilă, în Raportul administraţiei pe 2013 au mai fost prinse elemente legate de activitatea de asistenţă şi servicii contribuabili, de cea de inspecţie fiscală şi de cea de contestaţii.

Cu speranţa că veţi înţelege motivele pentru care vă prezint atât de succint treburi foarte serioase, trec la activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică, care, din 1 august 2013, este organizată în cadrul DGFP Braşov, AJFP Harghita, în urma reorganizării, structura şi personalul având de suferit modificări majore. Ceea ce contează pentru oamenii din cadrul instituţiei e faptul că „prin Trezoreria Statului şi a judeţului Harghita se derulează toate sumele ce privesc bugetele locale sub diferite forme (cote şi sume defalcate, subvenţii, alocaţii etc.) şi unele fonduri europene de care beneficiază România”, precum şi faptul că „la Trezoreria Statului este deschis contul de contribuţie al României la UE”.

Fac acum un slalom uriaş printre multe informaţii de interes şi mă opresc la…

Procedura de insolvenţă şi lichidări

Şi asta, printre altele, pentru că a fost prima dată când am auzit despre practicieni în insolvenţă. Persoane cărora, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2013, le-au fost emise, după cum arăta domnul Kedves, invitaţii de participare la selecţia organizată de DGFP Harghita pentru 57 de societăţi comerciale ale căror dosare se aflau pe rol la Tribunalul Harghita. După ce a fost parcursă întreaga procedură – primite şi analizate 300 de oferte depuse pentru selecţie în vederea desemnării unui practician în insolvenţă, organizate 7 licitaţii, întocmite 7 procese verbale a şedinţei de deschidere a ofertelor depuse, emise 7 hotărâri ale comisiei de selecţie, care au fost transmise Serviciului Juridic, celor 300 de practicieni în insolvenţă le-a fost comunicat rezultatul obţinut în urma deschiderii ofertelor depuse. La fel s-a procedat şi în perioada 1 august – 31 decembrie 2013, când au intrat în discuţie 41 de societăţi comerciale, ale căror dosare de insolvenţă se aflau pe rol la Tribunal.

Dacă nu ai relaţii, nu ai nimic!

Sigur, mă joc puţin cu cuvintele, dar jocul în sine ţine oarecumva de realitate, întrucât „având în vedere că AJFP Harghita reprezintă Ministerul Finanţelor Publice în teritoriu, relaţiile instituţionale sunt multiple şi complexe”, m-a lămurit „ghidul” meu, subliniind totodată că în realizarea atribuţiunilor ce îi revin, administraţia colaborează cu autorităţile administraţiei publice, în condiţiile legii.

Şi ca să vă fie clară această poveste, am să vă mai spun câte ceva, în limita spaţiului tipografic de care dispun. De pildă, dacă ne referim la relaţia cu Instituţia Prefectului, personalul AJFP Harghita este reprezentat în diferite comisii şi comitete organizate prin ordin al prefectului; trimite diferite situaţii solicitate ocazional şi participă la unele întâlniri organizate la acest nivel. Trec peste Colegiul Prefectural, Comitetul Consultativ de Dialog Civic şi Grupul Judeţean de Modernizare şi abordez relaţia cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, de la care, în 2013, s-au primit 31 de solicitări de efectuare a unor controale fiscale şi către care s-au transmis, pentru Serviciul de Investigare a Fraudelor, informaţii referitoare la plata obligaţiilor privind stopajul la sursă la un număr de 2.243 contribuabili.

O colaborare „permanentă, eficientă şi de bun augur” a existat din câte mi s-a spus cu Casa Judeţeană de Pensii, cu Oficiul Registrului Comerţului – în ceea ce priveşte aplicarea formalităţilor de înregistrare în registrul contribuabililor a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi a persoanelor juridice, cu APIA şi, nu în ultimul rând, cu Consiliul Judeţean Harghita şi primăriile din teritoriu.

Am lăsat, şi nu întâmplător, mai la urmă Casa de Asigurări de Sănătate, cu care, din punctul de vedere al şefului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita, „colaborarea cu această instituţie a fost deficitară, în principal pe sectorul administrării contribuţiilor individuale preluate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”. Mai mult chiar, mai arăta d-l Kedves, „nici până în prezent nu s-a încheiat Protocolul de predare-primire a creanţelor administrate”.

Am reţinut acest lucru şi aşteptăm un punct de vedere al CAS Harghita. Asta dacă se doreşte, dacă nu e problema dumnealor…

Ţinte 2014

Nominalizate clar, cu repere exacte, fixate pe traseul ce marchează trecerea timpului, acţiunile propuse de AJFP Harghita pentru anul în curs vizează: l prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale l creşterea eficienţei şi dinamicii colectării l îndrumarea şi sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale în elaborarea bugetelor locale şi execuţia acestora, precum şi a bugetelor celorlalte instituţii publice din judeţ l monitorizarea cheltuielilor bugetare în vederea eficientizării activităţii instituţiei. Asta aşa, în linii mari, pentru că în fiecare situaţie sunt evidenţiate şi pârghiile cu ajutorul cărora poate fi atins fiecare obiectiv.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.