La Peştera Şugău a fost prezentată echipa harghiteană de salvaspeo | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » La Peştera Şugău a fost prezentată echipa harghiteană de salvaspeo
La Peştera Şugău a fost prezentată echipa harghiteană de salvaspeo

La Peştera Şugău a fost prezentată echipa harghiteană de salvaspeo

În weekend-ul trecut, la Peştera Şugău de lângă Voşlăbeni, în prezenţa şefului Serviciului Public Salvamont şi Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Örs, a fost prezentată cea mai tânără echipă – cea de salvaspeo, care se ocupă cu salvările din peşteri şi avene.

Unul dintre conducătorii echipei de salvaspeo, Simon László, spunea că formaţia este în curs de formare, aproape toţi membrii echipei urmând cursuri de perfecţionare. „În primă fază – spunea Simon László – un salvaspeolog trebuie să facă TSA 1 (Tehnica Speologiei Alpine). TSA 1 înseamnă că, după ce a făcut pregătirea profesională, e capabil să parcurgă singur o peşteră sau un aven echipat.

TSA 2 e omul care face aceste echipări, ceea ce înseamnă că e capabil să echipeze un aven sau o peşteră cu o dificultate de gradul III (mai mulţi zeci de metri adâncime).

În echipa noastră sunt 3 tehnicieni salvaspeo, 5 cu TSA 2, iar anul acesta am reuşit să calificăm 6 cu TSA 1. Cei de TSA 1, de anul viitor, încep pregătirile de TSA 2 şi după aceea de tehnicieni salvaspeo. Calea e foarte lungă pentru a ajunge salvaspeolog, dar cu paşi siguri şi destul de repezi am dat startul şi ne apropiem de final”.

O echipă de salvaspeo are în componenţă 15 oameni: 14 tehnicieni şi un consilier tehnic; consilierul tehnic este cel care organizează toată intervenţia de salvare, coordonând activitatea din exterior.

Referindu-se la accidentele produse în peşteri, Simon László preciza că aproape în fiecare moment, cât timp sunt turişti în peşteră, se poate produce un eveniment neplăcut. Şi chiar dacă accidentul poate părea banal, dacă victima nu este capabilă să iasă din subteran, trebuie să intervină echipa salvaspeo.

 

 Prezentarea unei salvări din peşteră

Al doilea conducător al echipei, Biró László, spunea că salvările din peşteri sunt foarte dificile datorită lipsei luminii, a temperaturii scăzute şi a umezelii. „O salvare din mediul subteran înseamnă o salvare de la câteva ore până la câteva zile. Sunt şi în România cazuri când o salvare din subteran a durat zile întregi şi au fost implicaţi foarte mulţi oameni”.

În ceea ce priveşte exerciţiul oferit de echipa de salvaspeo, Biró László explica: „O să simulăm un accident uşor, iar pentru salvare o să folosim câteva tehnici uşoare. Dar dacă nu vorbim de porţiunea vizitabilă, şi în această peşteră – în special în rezervaţia speologică, unde se poate intra numai cu echipament – dacă se întâmplă ceva, atunci o operaţiune de salvare poate dura cam 2-3 zile.

Toată echipa trebuie să cunoască tehnicile de salvaspeo. Trebuie să avem câţiva paramedici sau medici, trebuie să avem oameni capabili să pună un fir pentru radio (fără staţii, care merg pe fir, nu avem nici o şansă înăuntru). Din această cauză, echipele sunt împărţite: avem câteva echipe cu tehnicieni care se ocupă numai de tehnicile de coardă – de a pune tiroliene şi tot ce trebuie pentru scoaterea victimei; avem o echipă separată cu staţiile de comunicare; avem o echipă numită asistenţa victimei, care stă tot timpul cu victima (aici intră paramedici, medici, toţi cei care pot da un prim ajutor); afară avem centrul de comandă”.

Pentru salvarea presupusei victime, echipa salvaspeo a folosit mai multe tehnici folosite în domeniu. S-a utilizat un punct cald – este o construcţie improvizată, formată dintr-o folie termoizolantă în care, cu ajutorul unui primus (aragaz mic portabil), se poate obţine o temperatură de peste 20 de grade; în acest punct cald este introdusă victima şi se aşteaptă ca tot traseul de evacuare să fie pregătit. Apoi, s-a folosit şi o tiroliană ascendentă cu ajutorul căreia a fost scoasă victima din sala mare până în galerii.

 

 Numai accidente minore

Simon László spunea că toate accidentele care au avut loc în Peştera Şugău au fost minore şi s-au datorat neatenţiei. De asemenea, aceste evenimente neplăcute s-au produs în partea vizitabilă a formaţiunii carstice, de unde victimele pot fi scoase destul de uşor.

„Vrem ca această echipă să fie formată pentru că în judeţul Harghita există multe masive de calcar. Peşterile cunoscute până acum (n.a. – din judeţ) au lungimi între 1 km şi 1,5 km. Cea mai adâncă are -84 metri, fiind avenul Péter bácsi.

În aceste peşteri începe să se pornească un fel de val de turism de aventuri. Oamenii intră fără ştiinţa noastră, fără ştiinţa Parcului Naţional, fără echipament şi dacă se întâmplă ceva, de exemplu în avenul Péter bácsi, ne trebuie minim o zi pentru scoaterea victimei”, conchidea Simon László.

 

 Peştera Şugău

Descoperită în 1965, Peştera Şugău sau Sugo s-a format în Piatra Ascuţită, din apropierea localităţii Voşlăbeni, intrarea principală fiind situată la 1.060 m altitudine. Este un sistem de peşteră cu 4 nivele. Lungimea totală a galeriilor este de 1.021 metri, având o diferenţă de nivel de minus 60 de metri.

Cuprinde 4 nivele, iar vizitabil este etajul superior, care este compus mai mult din coridoare şi mai puţin din săli mari. Aici, turiştii pot vedea o serie de formaţiuni de peşteră (stalactite, stalagmite, coralite) şi forme de peşteră (urme de coroziune şi eroziune).

Poveştile populare au colorat întâmplările adevărate, contribuind la naşterea legendei Peşterii Şugău. Márton Tarisznyás, muzeolog şi profesor de istorie, a adunat numeroase legende din regiune, inclusiv legenda Peşterii Şugău. Conform acesteia, Peştera Şugău este legată de o altă peşteră situată la graniţa cu Trei Fântâni. În peşteră „picură aurul” şi este captat în găleţi. În şapte ani trei găleţi se umplu cu aur, ce nu poate fi găsit şi luat numai de foarte puţini. La sfârşitul secolului XIX au venit o femeie şi doi bărbaţi după aur; s-au arătat numai în momente bine determinate, la fiecare şapte ani, vineri seara, înainte de Rusalii sau în noaptea Sfântului Ioan. Ca să-i păcălească pe ceilalţi oameni, şi-au potcovit caii invers. Foarte mulţi au stat la pândă în momentele aşteptate ca să descopere identitatea celor trei, însă au eşuat din cauză că nu au ştiut precis când se termină cei 7 ani.

În 1934, Composesoratul din Valea Strâmbă fiind conştient de importanţa turistică a peşterii execută lucrări de decorare, mărind intrarea în galeria activă. Aceasta a fost prima lucrare de acest gen din zonă care a avut ca scop punerea în circulaţie turistică a unui mediu subteran. Tot atunci se construieşte o cabană pentru cazarea turiştilor. Aceasta din urmă a fost distrusă într-un incendiu.

Vizitarea peşterii devine mai atractivă după descoperirea nivelului fosil în 1965. Galeria Principală, cu speleotemele sale variate, este deschisă vizitatorilor în anii ’70. Este amenajat un traseu turistic de circa 150 m, pe care îl foloseşte şi azi.

XXX

Peştera poate fi vizitată, în perioada 1 iunie – 15 septembrie, zilnic, între orele 10:00-17:00. În perioada 15 septembrie – 31 mai, perioada de vizitare cuprinde doar zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 10:00-16:00.

Taxa de intrare este de 10 lei pentru adulţi şi 8 lei pentru copii, vizitarea făcându-se doar cu ghizi.

Lungimea traseului turistic este de 300 metri (150 metri dus şi 150 metri întors).
Înainte de vizitare se recomandă contactarea echipei de la peşteră: e-mail office@sugor.ro, tel. 0744/70.18.15 (referent turistic Simon László).

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.