Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

La înfiinţare, Inspectoratul Harghita avea 440 de angajaţi şi gestiona circa 207.000 ha de păduri | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » La înfiinţare, Inspectoratul Harghita avea 440 de angajaţi şi gestiona circa 207.000 ha de păduri
La înfiinţare, Inspectoratul Harghita avea 440 de angajaţi şi gestiona circa 207.000 ha de păduri

La înfiinţare, Inspectoratul Harghita avea 440 de angajaţi şi gestiona circa 207.000 ha de păduri

50 de ani de la înfiinţarea Inspectoratului Silvic Harghita (1)

Pe data de 5 martie anul acesta s-au împlinit 50 de ani de când prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 462/1968 a luat fiinţă Inspectoratul Silvic Judeţean Harghita, cu sediul în Miercurea Ciuc. Documentul prin care s-a hotărât înfiinţarea acestei noi structuri de administrare a pădurilor harghitene a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 32 (partea a 2-a) din acelaşi an.

Inspectoratul Silvic Judeţean (ISJ) Harghita s-a format practic prin desprinderea din DREF-ul Tg. Mureş (Direcţia Regională de Economie Forestieră) a opt ocoale silvice cu pădurile aferente (Topliţa, Borsec, Tulgheş, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sânmartin, Odorhei şi Brădeşti). Nou-înfiinţata ISJ Harghita a preluat de la DREF-ul Tg. Mureş atribuţiile de coordonare şi îndrumare a celor opt ocoale silvice care s-au desprins din fondul forestier al fostei Regiuni Autonome Maghiare. Toate aceste schimbări au apărut ca urmare a reorganizării administrative şi teritoriale a României din anul 1968, prin care au fost desfiinţate regiunile şi au fost înfiinţate judeţele.

Reorganizarea administrativă a teritoriului ţării, practic nu a influenţat organizarea gestionării pădurilor, întrucât ocoalele silvice, structurile de bază ale administraţiei silvice, au fost preluate cu întregul lor personal şi cu bunurile ce le aveau în dotare. Singura structură care a fost necesar a fi organizată şi practic să fie înfiinţată a fost Inspectoratul Silvic Judeţean, care urma să exercite funcţia de îndrumare şi control a ocoalelor silvice preluate de la DREF-ul Tg. Mureş. Aşa cum era şi firesc, înfiinţarea ISJ Harghita a început cu desemnarea şi numirea unui inspector şef care urma să organizeze şi să conducă noua structură. Primul angajat al ISJ Harghita numit prin ordin al ministrului Economiei Forestiere ca inspector şef a fost vrednicul de pomenire ing. Sárkány Árpád. La data respectivă, acesta era inginerul şef al Întreprinderii Forestiere din Odorheiu Secuiesc.

Trebuie menţionată şi apreciată capacitatea organizatorică şi vrednicia inginerului Sárkány Árpád, care a reuşit în foarte scurt timp să pună la punct întreaga schemă de funcţionare a noii structuri în fruntea căreia fusese numit. Primii colaboratori pe care şi i-a luat alături de el au fost: ing. Liviu Bărbat de la IF-ul Miercurea Ciuc, pe care l-a numit inspector şef adjunct şi Aved Iosif, de la IF-ul Topliţa, pe care l-a numit contabil şef. Au înfiinţat apoi împreună biroul plan-personal-organizarea muncii, unde a fost numită ca şef de birou ing. Eliza Munteanu, de la IF-ul Miercurea Ciuc. Cu aceşti colaboratori ai săi, inspectorul şef a reuşit în continuare să completeze schema ISJ Harghita, care iniţial a fost formată din 16 persoane.

Primii paşi ai acestei tinere structuri silvice harghitene au fost deosebit de dificili datorită lipsei de spaţii pentru birouri, lipsei dotărilor şi, nu în ultimul rând, lipsei personalului cu experienţă în activitatea de îndrumare, control şi coordonare. În aceste condiţii de austeritate a fost ales ca sediu al ISJ Harghita clădirea în care funcţiona Ocolul Silvic Miercurea Ciuc. În sediul ocolului, inspectorul şef şi-a ales o cameră pentru birou, iar mobilierul şi l-a adus de la vechiul său loc de muncă. Ca maşină de serviciu o folosea pe cea din dotarea ocolului. Nu avea locuinţă, motiv pentru care era nevoit să facă naveta de la Odorhei de cele mai multe ori cu autoturismul propriu. Viaţa nu era mai uşoară nici pentru ceilalţi angajaţi ai nou-înfiinţatului inspectorat silvic. Încetul cu încetul, pas cu pas, prin abilitatea şi calităţile manageriale şi vrednicia inspectorului şef, majoritatea problemelor au fost soluţionate şi în curând activitatea ISJ Harghita a intrat pe un făgaş normal.

Datorită faptului că ISJ Harghita administra peste 200 de mii de hectare de păduri care constituiau baza existenţei de zi cu zi a multor locuitori ai judeţului, dar şi datorită capacităţii de a face lobby a inspectorului şef, ing. Sárkány Árpád, în scurt timp, atât instituţia, cât şi conducătorul acesteia au devenit cunoscute nu numai în judeţ, ci şi la forurile centrale. Între timp, Ocolul Silvic M. Ciuc s-a mutat într-un alt sediu, astfel că întreaga clădire a rămas la dispoziţia inspectoratului silvic. S-au construit locuinţe de serviciu, o casă de protocol şi s-a amenajat un parc auto propriu. Toate acestea au contribuit la mai bunul mers al activităţii şi la creşterea prestigiului ISJ Harghita, aceasta devenind din aproape în aproape una din cele mai apreciate instituţii judeţene.

La ceva timp după înfiinţarea judeţelor, s-a sesizat faptul că suprafeţele de păduri administrate de inspectoratele silvice nu corespund cu cele ale judeţelor. În consecinţă, s-a hotărât regularizarea arondării teritoriale a fondului forestier, pentru ca suprafaţa fiecărui inspectorat silvic să se suprapună pe suprafaţa judeţului în care funcţionează. Prin această măsură, suprafaţa fondului forestier administrat de ISJ Harghita s-a majorat, astfel încât a fost necesară înfiinţarea a încă două ocoale silvice. În felul acesta, în structura ISJ Harghita au mai apărut Ocoalele Silvice Praid şi Homorod. Conducerea ISJ Harghita a apreciat că se impune o redistribuire a suprafeţelor administrate de ocoalele silvice, întrucât unele sunt prea mari, iar altele prea mici. În felul acesta s-a înfiinţat Ocolul Silvic Izvoru Olt, având sediul provizoriu într-o clădire din comuna Cârţa. Ulterior, noul ocol şi-a construit un sediu ultramodern în localitatea Izvoru Mureş. În această clădire, în prezent funcţionează cu mare fast administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. După regularizarea interjudeţeană a fondului forestier s-a ajuns ca suprafaţa de păduri administrată de ISJ Harghita să fie de 206.889 ha. Aceste păduri erau gospodărite prin 11 ocoale silvice: OS Tulgheş, OS Borsec, OS Topliţa, OS Gheorgheni, OS Odorhei, OS Zetea, OS Homorod, OS Sânmartin, OS Miercurea Ciuc, OS Izvoru Olt şi OS Praid. Toate ocoalele silvice erau conduse de ingineri silvici, oameni cu experienţă, foarte buni profesionişti, dedicaţi cu trup şi suflet meseriei şi cauzei ce o slujeau. Personalul ISJ Harghita împreună cu cele 11 ocoale era de 440 de angajaţi, din care 32 erau ingineri, 55 tehnicieni şi 278 şefi de district şi pădurari. Cei 278 de pădurari şi şefi de districte reprezentau personalul silvic de teren prin care se asigura gospodărirea, paza şi integritatea fondului forestier al judeţului. Pe lângă cei 440 de angajaţi care erau consideraţi ca fiind personal de specialitate, mai era şi personal administrativ (conducători auto, îngrijitori etc.)

Ion MICU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.