Kozma Mónika, preşedinta Pro Economica, despre programul de finanțare a fermierilor din Transilvania derulat de Guvernul Ungariei: „Nu cred că există vreo bază prin care cineva l-ar putea ataca” | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 15 decembrie 2019
Home » (Inter)Național »
Kozma Mónika, preşedinta Pro Economica, despre programul de finanțare a fermierilor din Transilvania derulat de Guvernul Ungariei:
„Nu cred că există vreo bază prin care cineva l-ar putea ataca”
<h6><i>Kozma Mónika, preşedinta Pro Economica, despre programul de finanțare a fermierilor din Transilvania derulat de Guvernul Ungariei:</i></h6> „Nu cred că există vreo bază prin care cineva l-ar putea ataca”

Kozma Mónika, preşedinta Pro Economica, despre programul de finanțare a fermierilor din Transilvania derulat de Guvernul Ungariei:
„Nu cred că există vreo bază prin care cineva l-ar putea ataca”

Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Când ţi se dă ceva, (…) ai o infuzie de capital, ar trebui să te gândeşti la beneficiile economice, nu la altceva; nu ţi s-a luat nimic”

Declarațiile au fost făcute joi, la Frumoasa, după semnarea contractelor de finanțare pentru fermierii din zona Ciuc, prin programul derulat de Guvernul din Ungaria în Transilvania și gestionat de Fundația Pro Economica, în contextul afirmațiilor ambasadorului României la Budapesta, Marius Lazurca. Acesta reclama că România nu și-a dat acordul pentru acest program și solicită ca derularea lui să se facă „doar cu implicarea autorităților române”, în mod „transparent și nediscriminatoriu”.

Kozma Mónika, preşedinta Fundației Pro Economica, a afirmat că declarația ambasadorului român a fost una „nefericită”. În opinia sa, șeful Misiunii diplomatice române, invitat la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Camerei de comerț și industrie româno-ungară de la Békéscsaba, ar fi trebuit să vorbească despre viitorul comun, „în care să avem o colaborare mai strânsă şi benefică” ambelor state. „Astăzi nu cred că există vreo bază prin care cineva ar putea ataca (programul de dezvoltare economică a Transilvaniei – n.a.)”, a afirmat președinta Pro Economica. De asemenea, a ținut să sublinieze că au existat discuții cu guvernele precedente în acest sens, soldate cu „un acord încheiat, chiar dacă a fost verbal”. „Dl Meleșcanu, fost ministru de Externe al României a fost la mai multe întâlniri unde s-a discutat de acest program, deci nu putem spune că Guvernul nu a fost informat”, a adăugat Kozma Mónika.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, prezent la eveniment, a susținut, la rândul său, ideea colaborării României și Ungariei pe tărâm economic, în condițiile în care în țara noastră există proiecte finanţate și din bugetele Germaniei, Finlandei sau Cehiei. „Eu am spus de foarte multe ori că ambele ţări, şi România, şi Ungaria, au foarte multe interese economice comune, cooperarea economică ar trebui să fie cât mai strânsă. (…) Eu cred că şi România, dacă are capacitate şi posibilitate, ar trebui să fie prezentă în regiune cu proiecte economice, fiindcă cooperarea economică înseamnă succes comun, cooperarea economică înseamnă creştere economică comună şi în Uniunea Europeană, libera circulaţie a capitalului este un principiu fără de care nu se poate discuta. În România sunt proiecte finanţate de nemţi, de finlandezi, de cehi, vorbesc de buget, nu vorbesc de capitalul privat, şi e foarte bine să fie aşa, şi eu cred că, prin discuţii, prin dialog, se poate depăşi acest stadiu, acest moment. Mai mult nu pot să spun, cooperare economică, succes comun, creştere economică în ambele ţări. Până la urmă, vine ceva în ţară, nu se ia ceva din ţară, se plătesc taxe aici, se plăteşte TVA aici, sunt vândute produsele pe piaţa românească, nu în altă parte. Deci, când ţi se dă ceva, când creşti un pic, nu prea mult, dar ai o infuzie de capital, ar trebui să te gândeşti la beneficiile economice, nu la altceva, nu ţi s-a luat nimic”, a apreciat Kelemen Hunor.

Președintele Uniunii nu a dorit să comenteze „în nici un fel” declarația șefului Misiunii diplomatice a României la Budapesta, dar a confirmat existența discuțiilor cu guvernele precedente, pe baza cărora a funcționat programul de sprijin economic lansat de Guvernul Ungariei. Kelemen Hunor a mai spus că va aborda subiectul și cu premierul Ludovic Orban, încrezător în beneficiile unei cooperării mai strânse între cele două țări. „Eu am discutat cu premierul, voi discuta în continuare, încerc să aduc argumente, să explic despre ce este vorba, dar aici, sigur, şi cele două guverne, reprezentanţii guvernelor trebuie să discute. Eu fac un lucru simplu, ceea ce am făcut şi o să fac în continuare şi eu cred că fac un lucru bun: cooperare cât mai strânsă în toate domeniile posibile şi imposibile, în educaţie, cultură, economie, ș.a.m.d. Totuşi, suntem în acelaşi spaţiu economic cu toţii, vrem să rămânem acolo, vrem, nu vrem, vom colabora. Dacă nu colaborează guvernele, colaborează cetăţenii, călătoresc, merg, vin firmele (…) acesta este viitorul, cooperarea, nu altceva”, consideră politicianul.

În data de 26 noiembrie, ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, aflat la evenimentul aniversar de la Békéscsaba, i-a transmis vicepremierului Ungariei, Semjén Zsolt, poziția României în domeniul relației economice și comerciale, potrivit căreia intervenţia celor două guverne ar trebui să fie „prudentă, convenită în prealabil, nediscriminatorie şi deplin aliniată regulilor UE”.

„Pentru a nu lăsa loc de dubiu, aş dori să fie clar că mă refer la dorinţa guvernului de la Budapesta de a subvenţiona activităţi economice în România, mai ales în domeniul agricol. Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului viceprim-ministru Semjén – pentru a reafirma poziţia oficială a Guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealului al Guvernului ungar NU a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi NU face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural. În consecinţă, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”, a declarat ambasadorul Marius Lazurca, conform discursului postat pe pagina oficială a Ambasadei României la Budapesta.

Potrivit datelor oferite de președinta Fundației Pro Economica, Kozma Mónika, primul apel de proiecte lansat în județele Covasna, Harghita și Mureș a avut ca scop acordarea sprijinului pentru investițiile mari în agricultură, destinate prelucrării și procesării materiilor prime agroalimentare. La acest pilon au fost aprobate 66 de proiecte în cele trei județe, în valoare totală de circa 70 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 50% fonduri acordate de Fundaţia Pro Economica, restul fiind contribuţia proprie asigurată de beneficiar, urmând să fie înfiinţate 500 de locuri de muncă. În jur de 20 de proiecte din totalul celor 66 aprobate provin din Harghita, între acestea aflându-se contractele semnate cu Fabrica de lapte „Gordon”, cu Fabrica de lapte praf de la Remetea, care va fi retehnologizată, și cu Lutrix SRL, care produce folii și alte produse de împachetare.

Al doilea pilon al programului finanțat de Guvernul Ungariei urmărește sprijinirea fermierilor, aproape 5.000 de aplicanți din cele trei județe urmând să primească câte o subvenție maximă de 15.000 de euro din partea fundației, pentru a-și achiziționa animale de prăsilă, utilaje, mașini agricole, echipamente și tractoare autohtone de la Fabrica din Reghin. Valoarea totală a sprijinului acordat fermierilor este de aproximativ 61 de milioane de euro. În cadrul acestui pilon, fundația finanțează 75% din proiect și 25% este contribuția proprie a fermierului. La acest capitol au depus solicitări 2.090 de fermieri din Harghita, care vor semna, în perioada următoare, contracte care vor ajunge la circa 25 de milioane de euro. „Din programul de minimis al fermierilor ajungem undeva la o sumă de opt milioane de euro care vor fi încasate ca și TVA la bugetul statului și aici nu am vorbit despre profitul firmelor care furnizează aceste echipamente către fermieri”, a punctat președinta Pro Economica.

Al treilea pilon al programului vizează sprijinirea investițiilor mari în domeniul hotelier, adică în turism. La acest capitol au fost depuse în total 15 proiecte, care vor fi evaluate de experți în perioada următoare. Suma totală cerută de la fundație pentru cele 15 proiecte ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro; nu se știe dacă va fi și aprobată. La pilonul turism au fost depuse 5-6 proiecte din Harghita, aplicanții fiind din Gheorgheni și de la Borsec. Rămâne de văzut dacă vor fi câștigători.

„Noi credem că o posibilitate de a dezvolta aceste trei județe și nu numai, ci Transilvania în întregime, ar fi să ne axăm pe dezvoltarea turismului, aici credem noi că am putea genera venituri destul de mari, care să asigure dezvoltarea economică a regiunii. Intenția noastră a fost ca prin acești trei piloni să avem, la final, un lanț economic care începe de la fermierul mic, producător de lapte sau grâu, continuă cu fabricile construite care să integreze acești fermieri și produsele lor și, după procesare, să avem o piață de desfacere pentru aceste produse, turismul fiind, în concepția noastră, această piață!”, a explicat președinta Pro Economica.

Kozma Mónika nu a putut preciza procentul fermierilor români care beneficiază de program, dar a afirmat că există „o grămadă de oameni cu nume românești care vorbesc maghiara și nume care sună destul de ungurește și totuși vorbesc limba română”, subliniind că „nu au existat cazuri de discriminare”.

Conform declarației acesteia, fondurile pentru derularea acestui program provin de la Guvernul Ungariei, Fundaţia Pro Economica având încheiat un contract de sprijin financiar cu Ministerul de Externe de la Budapesta.

Ea a adăugat că anul viitor se dorește extinderea programului de dezvoltare economică transilvăneană în Bihor, Sălaj și Satu Mare, urmând să fie axat pe agricultură și pe turism.

Întrebată cum de a reușit să convingă Guvernul ungar să investească atâta bănet în această regiune și de ce ar avea interes Ungaria să investească atât de mult în zonă, Kozma Mónika a declarat: „Probabil nu vă spun o noutate, momentan există un guvern care este foarte preocupat de cei care trăiesc în afara ţării şi sunt de etnie maghiară, şi aici nu vorbim doar de cei din Transilvania, fiindcă ei au programe similare şi în Canada, SUA, nu doar lângă graniţe. Deci, asta a fost partea politică. Partea economică este foarte uşor de explicat, fiindcă Ungaria, acum, are o economie prosperă, se vede din date. Pot să spun foarte simplu că au bani ca să dea mai departe o mână de ajutor şi nu în ultimul rând, gândirea Guvernului (Ungariei – n.a.) este că în Europa Centrală şi Estică ar trebuie să fie un parteneriat – probabil cunoaşteţi grupul de la Vișegrad, cele patru ţări care au întotdeauna o cooperare foarte bună şi asta le dă un fel de putere din punct de vedere economic. Deci, gândirea lor este de a avea parteneriate şi în economie şi un fel de ajutor reciproc între state în ceea ce priveşte economia”, a conchis președinta fundației Pro Economica.

La semnarea contractelor cu fermierii din zona Ciuc, Consulatul General al Ungariei la Miercurea Ciuc a fost reprezentat de consulul Percze László.

***

La rândul său, Ministerul Agriculturii din Ungaria finanţează consilierea fermierilor din Harghita, Covasna şi Mureş, facilitându-le, între altele, accesarea de fonduri europene și îmbunătăţirea activității de zi cu zi. Finanțarea se acordă prin intermediul unei organizaţii umbrelă – „Organizaţia asociaţiilor fermierilor din Ţinutul Secuiesc” – care reuneşte 160 de asociaţii ale fermierilor din cele trei judeţe. Asociația colaborează cu Ministerul Agriculturii din Ungaria, cu Camera Agricolă a Ungariei, precum şi cu organizația similară „MAGOSZ” din statul vecin. Președintele acestei structuri, consilierul județean Becze István, a declarat că cei 20 de consilieri, acoperind diferite domenii de activitate, se deplasează la fermierii din cele trei judeţe, acordă consultanță, îi ajută să elaboreze proiecte, asigură baza legală a funcţionării asociaţiilor şi caută rezolvare la problemele existente. De asemenea, organizează şi diverse evenimente sau schimburi de experienţă cu fermieri din Ungaria.
În urmă cu aproximativ o lună, Kis Miklós Zsolt, secretar de stat pentru Dezvoltare Rurală la Ministerul Agriculturii din Ungaria, venea în Harghita cu vești bune: o finanțare în valoare de 77 de milioane de forinți, care asigură salariile consilierilor „Organizaţiei asociaţiilor fermierilor din Ţinutul Secuiesc” timp de un an, un ajutor „binevenit”, după cum declara președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, la conferința de presă organizată cu prilejul vizitei oficialului ungar. Secretarul de stat Kis Miklós Zsolt explica importanța demersului, în condițiile în care „în România nu există finanţare prin care agricultorii maghiari din Ţinutul Secuiesc pot avea acces la astfel de ajutor, prin reţele”, potrivit traducerii oficiale.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. O adevărată inginerie subversivă la adresa României. Cu acoperire, inclusiv în vorbe elegante. Ambasadorul Lăzurca are dreptate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.