miercuri , 18 octombrie 2017
Home » Politic » Korodi Attila condamnă atitudinea partidelor româneşti de a nu purta discuţii pe tema reducerii procentului care impune folosirea limbii materne în administraţia publică locală
Korodi Attila condamnă atitudinea partidelor româneşti de a nu purta discuţii pe tema reducerii procentului care impune folosirea limbii materne în administraţia publică locală

Korodi Attila condamnă atitudinea partidelor româneşti de a nu purta discuţii pe tema reducerii procentului care impune folosirea limbii materne în administraţia publică locală

După ce miercuri, Camera Deputaţilor a respins, prin vot, iniţiativa legislativă a UDMR care ar fi modificat unele prevederi din Legea 215, printre acestea reducerea procentului de la 20% la 10% a ponderii unei minorităţi dintr-o localitate pentru care devenea obligatorie folosirea limbii materne în administraţie, ieri, deputatul Korodi Attila a susţinut o conferinţă de presă la Miercurea-Ciuc, în cadrul căreia a condamnat atitudinea politicienilor români.

„Pentru noi – spunea acesta – ziua de ieri (marţi – n.a.) reprezintă o zi care descrie o situaţie foarte neplăcută şi, după părerea noastră, neavenită pentru o democraţie”. Şi arăta Korodi Attila că în ultima săptămână partidele româneşti, din diferite motive, au evitat discuţia pe fond a propunerii legislative şi au abordat-o ca fiind „neadecvată înainte de 2018” şi care „depăşeşte uzanţele europene în folosirea limbii materne în administraţia publică”.

Acesta s-a arătat cu atât mai dezamăgit cu cât, în cursul săptămânii trecute, i-a informat pe liderii grupurilor parlamentare cu privire la decizia Consiliului de Miniştri a Consiliului Europei din 2012 care se bazează pe un raport al comitetului experţilor pentru aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare. „Şi spune foarte clar raportul şi decizia Consiliului de Miniştri a Consiliului Europei că România trebuie să modifice limita la care la ora actuală se raportează folosirea limbii materne în administraţia publică locală”.

„Ieri, din păcate, în plenul Camerei Deputaţilor, partidele de opoziţie – pentru că partidele de guvernământ nu şi-au luat nici o poziţie în afara votului exprimat – au marşat pe o enunţare puternică a principiului România satisface toate cererile europene care vin din aplicarea diferitelor acorduri internaţionale în care România este parte, în cazul acesta ale Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare.

Chiar dacă noi am prezentat documente oficiale şi scriptic, partidele de opoziţie n-au dorit (dar nici partidele de guvernământ) să însuşească o decizie a Consiliului Europei. (…) Noi credem că evitarea sau respingerea dialogului pe această temă este cea mai mare greşeală. Dialogul este singura modalitate în care societatea românească poate să înţeleagă dacă să se raporteze la cerinţele care vin de la comunitatea maghiară sau de la alte comunităţi etnice”, a mai precizat deputatul harghitean în cadrul conferinţei de presă.

„Astea sunt considerentele pe care am vrut să le precizez, pentru că este foarte important ca să se vadă amploarea dezbaterilor noastre. Credem că este inadecvat ca Parlamentul României să se bazeze şi să se raporteze în astfel de dezbateri numai la manipulările grosolane care se întâmplă în anumite zone ale presei centrale care, dacă vorbim despre această lege, vorbeşte de federalizare, vorbeşte de a doua limbă oficială, vorbeşte de tot felul de bazaconii în loc să vorbească foarte concret de comunicarea cu membrii comunităţii în limba minorităţii respective, dacă este cerută în cazul în care administraţiile publice locale ating ţintele care sunt definite în lege.

Legea noastră a fost ideală, ce a descris o situaţie ideală, s-a raportat la toate situaţiile în care găsim în România şi mai ales pentru că noi avem baze de date despre comunitatea maghiară, comunităţi locale în care trăim şi unde masa critică de membri ai comunităţii ar reprezenta o necesitate de genul acesta de a utiliza limba maternă”, conchidea Korodi Attila.

 Pentru ca romii să folosească limba maternă, trebuie să aibă iniţiativă

O întrebare pe care i-am adresat-o deputatului este ce a făcut administraţia locală maghiară în a respecta prevederile Legii 215 (de la plăcuţe bilingve până la angajarea oamenilor cunoscători de limba romani sau redactarea hotărârilor ori a altor acte în limba romani) în cazul comunelor din judeţ unde etnicii romi depăşesc 20%.

„Comunitatea romă – spunea acesta – trebuie să înceapă un dialog cu primăriile respective, să vadă, să definească dacă în uzanţa numelui localităţii există un nume în limba romani – nu ştim, pentru că nu avem această experienţă. (…) Ceea ce aţi spus dvs. este valabil pentru toată România, nu numai pentru judeţul Harghita, ci pentru toată România”.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Cum nu există dialog? Ți se dă un deget, tu ceri apoi toată mâna. Ți se răspunde: nu. Nu accepți răspunsul, că dacă nu iese cum vrei tu … nu e dialog, nu ai „drepturi”. Hai plimba ursu înainte să-l împuști.

  2. E foarte bine așa cum este acum, dle Korodi, nu mai lungiți vorba inutil. De ce nu spuneți și despre celelalte propuneri de modificare a legii:interdicția de modificare a limitelor teritorial-administrative a unităților actuale; steagul Ținutului Secuiesc (nu al județelor!); corespondența multilingvă etc. Dar, dle K.A. etnicii minoritari nu au nici o obligație față de majoritate? De când ei fac regula pentru majoritate? Mai multă decență nu vă strică nici dvs. și nici colegilor din UDMR care au promovat inițiativa. Dvs.nu aveți nici un pic de respect pentru limba română oficială, din moment ce în toate înscrisurile publice, afișate oriunde doriți în județele HR, CV, scrieți mai întâi în limba maghiară și apoi traduceți în limba română – dacă mai scrieți! Este o chestie de civilizație și bun simț, nu neapărat politică. Nu mai insistați cu provocări naționalist-șovine, ci, faceți propuneri constructive pentru locuri de muncă – pt.secui și români, deopotrivă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*