Judoul harghitean văzut de la Federaţie | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 24 octombrie 2021
Home » Sport » Judoul harghitean văzut de la Federaţie
Judoul harghitean văzut de la Federaţie

Judoul harghitean văzut de la Federaţie

La sfârşitul săptămânii trecute, municipiul Miercurea-Ciuc a fost gazda a două evenimente importante, ambele din lumea judoului. În Sala Sporturilor, aproximativ 300 de copii de la peste 70 de cluburi din ţară s-au întrecut în cadrul Campionatelor Naţionale U-14. Şi tot zilele trecute, Adunarea Generală a Federaţiei Române de Judo (FRJ) s-a ţinut în Miercurea-Ciuc.

Cu această ocazie, am stat de vorbă cu preşedintele FRJ, Florin Lascău, despre judoul harghitean, dar şi despre obiectivele Federaţiei pentru Jocurile Olimpice de la Rio. Florin Lascău are 46 de ani şi a preluat cârma Federaţiei Române de Judo după ce în 1991 a fost campion mondial, iar alţi 20 de ani i-a trăit în străinătate, lucrând în cadrul mai multor federaţii de profil, deţinând inclusiv funcţia de director sportiv al Federaţiei Internaţionale de Judo.

  Judeţul Harghita poate deveni un centru de pregătire pentru judocanii români

– Cum se vede judoul harghitean în cadrul Federaţiei?

– Suntem foarte bucuroşi să avem Harghita ca unul dintre judeţele care sunt foarte active în Federaţia Română de Judo, un judeţ unde avem o proiecţie de aproximativ 500 de membri care, începând de la judo preşcolar, până la judo senior, inclusiv judoul pentru veterani, îşi aduce un aport cantitativ şi calitativ la Federaţia Română de Judo.

Este un partener foarte bun al federaţiei, în sensul că la sfârşitul anului trecut, când am avut nevoie să organizăm câteva concursuri, pe o lipsă de buget, imediat autorităţile locale de aici, împreună cu antrenorii – cărora le mulţumesc în mod special – şi cu arbitrii care sunt aici s-au oferit să vină în sprijinul Federaţiei Române de Judo.

Astăzi am avut o şedinţă cu viceprimarul oraşului şi câţiva directori de la cluburile din localitate, în care ne gândim la un concept, împreună, în viitorul apropiat să dezvoltăm zona judeţului Harghita – cu Băile Harghita, cu pregătirea tinerilor sportivi, cu o sală de judo în cadrul oraşului (Tánczos Gál a fost unul dintre pionierii judoului românesc şi ar fi foarte frumos dacă şi judoul ar avea o sală permanentă în care să putem desfăşura activităţile).

 Dacă cluburile se înţeleg între ele, în 2024 am putea sărbători o medalie olimpică în Harghita

– Dacă ne uităm la judocanii harghiteni, în ultimii ani s-au impus câteva nume, iar unul dintre ele ar fi Vişan. Pe când credeţi că un judocan din Harghita va ajunge la Jocurile Olimpice?

– Este realist ca să vorbim despre un plan pentru 2020, la JO de la Tokio, în care să încercăm să pregătim doi sportivi din Harghita, la masculin. Unul dintre ei să meargă pentru medalie la Tokio şi după aia la 2024. Este un proiect de 4 ani ambiţios, dar proiectul pentru 2024 este realist. Dacă cluburile din judeţul Harghita şi, în special, din Miercurea-Ciuc vor reuşi să lucreze împreună, să se specializeze – cine este răspunzător pentru copii, cine este răspunzător pentru cadeţi-juniori, cine este răspunzător pentru seniori – dacă specializarea la nivel judeţean va avea loc, eu cred că va fi posibil, dacă nu după Olimpiada de la Tokio, după cea din 2024 să ne întâlnim în faţa primăriei să ne bucurăm pentru o medalie care să vină acasă la Miercurea-Ciuc.

– Până la JO din 2024, cu ce gânduri la Rio?

– Avem calificaţi pentru Jocurile Olimpice. Avem două fete care conduc lista mondială şi de la care sperăm la o medalie: este vorba, la 52 kg, de Andreea Chiţu şi, la 57, de Corina Căprioriu. Apoi, la 48 kg, pe Monica Ungureanu şi la +100 kg pe Daniel Natea – doi sportivi care, într-o zi bună, ar putea ajunge între primii 8 din lume.

Mergem la Jocurile Olimpice cu o speranţă reală de a câştiga o medalie; două medalii ar fi extraordinar, dar mai mult nici nu vreau să mă gândesc.

– Culoarea medaliilor?

– Momentan trebuie să fim realişti, să vedem cum se va desfăşura pregătirea pentru Jocurile Olimpice. O medalie ar fi bună; dacă putem să luăm o medalie de aur ar fi o încununare, după ce Alina Dumitru a ieşit campioană olimpică. Ar fi extraordinar pe fondul faptului că sportul românesc trebuie să depăşească anumite greutăţi.

Judo stă la baza multor sporturi, este o platformă de unde, mai târziu, sportivii se pot regăsi în alte sporturi. Sporturi de echipă, sporturi în care e nevoie de un contact cu adversarul. De aceea pregătim judo nu numai pentru a avea o finalitate în judo, ci şi pentru alte sporturi care, la sfârşit, tot în sportul românesc se regăsesc.

– Revenind la cele două evenimente care au loc la Miercurea-Ciuc, vorbiţi-ne puţin despre Campionatul Naţional U-14 şi despre Adunarea Generală a Federaţiei.

– Avem 70 de cluburi care s-au înscris la această competiţie, ceea ce arată un interes foarte mare. Miercurea-Ciuc fiind un bun organizator, cluburile au venit aici fără nici o problemă. De aceea am şi hotărât să avem această Adunare Generală la Miercurea-Ciuc. Organizarea la Miercurea-Ciuc, mai ales după organizarea Campionatului Balcanic şi a evenimentelor pe sfârşit de an, a primit o oarecare consistenţă, o oarecare rutină de care avem nevoie, iar momentan, dacă ne uităm puţin şi afară, cu soare şi o vreme extraordinară, sper că cluburile vor pleca acasă bucuroase că au venit la munte, la Miercurea-Ciuc.

În cadrul acestei Adunări Generale (AG) a Federaţiei Române de Judo trebuie să se încheie bugetul pe anul trecut. În afară de aceasta, AG va fi pusă în faţa unei decizii de a avea următoarea AG de alegeri în septembrie, imediat după JO, astfel încât o nouă echipă să poată prelua pentru 4 ani de zile conducerea Federaţiei.

În mod normal, AG de alegeri trebuia să aibă loc în 2017, în aprilie; în schimb, având în vedere faptul că aprilie 2017 înseamnă un început de an – practic o nouă echipă este pusă în faţa faptului împlinit, adică a bugetului – prefer să renunţ la câteva luni de mandat pentru a da posibilitatea Federaţiei de a se dezvolta într-un mod natural, astfel încât o nouă conducere să poată fi în măsură de a sta de vorbă cu COSR, cu MTS, cu organizaţiile locale şi regionale pentru a putea face o planificare pe 4 ani de zile fără să fie sub stresul unui buget care a fost hotărât de altcineva.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.