Judeţul Harghita se confruntă cu 13 probleme de mediu | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 21 octombrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Judeţul Harghita se confruntă cu 13 probleme de mediu
Judeţul Harghita se confruntă cu 13 probleme de mediu

Judeţul Harghita se confruntă cu 13 probleme de mediu

Şedinţa de miercuri a Colegiului Prefectural Harghita a avut pe ordinea de zi 6 puncte; unele de actualitate, altele mai vechi sau interesante. Dintre acestea ne vom opri la două subiecte, unul de mediu, al doilea, într-un număr viitor, agricultură.

Comisariatul Judeţean Harghita al Gărzii de Mediu a prezentat un raport privind problemele de mediu identificate în anul 2014 în judeţ. Iar comisarul şef Balla Izabella spunea că mediul înconjurător din Harghita se confruntă cu 13 probleme.

 

1. Degradarea mediului natural…

…în ariile protejate apare ca urmare a unor lipsuri în administrarea acestora, prin practicarea turismului neecologic, dar şi ca urmare a altor activităţi antropice. Degradarea mediului se produce şi prin unele practici agricole necorespunzătoare din punct de vedere al protecţiei naturii, iar odată cu aceasta au de suferit speciile de plante şi de animale.

 

2. Poluarea apelor de suprafaţă…

…are loc, în principal, prin deversarea apelor uzate menajare neepurate sau epurate necorespunzător din localităţile urbane ale judeţului. Acest fenomen apare ca urmare a inexistenţei sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare în zona rurală, datorită deversărilor de ape provenite din „zonele contaminate” în urma exploatărilor miniere şi fostelor lucrări de prospecţiuni geologice, din iazurile de decantare ori ca urmare a evacuărilor apelor uzate neepurate în canalizări.

 

3. Calitatea şi cantitatea apei potabile…

…este o problemă dată de insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistemul centralizat în mediul urban, starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de captare şi tratare, a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile. Pericolul poluării resurselor de apă apare şi datorită lipsei zonelor de protecţie sanitare ori a insuficienţei sistemului de monitorizare a calităţii apei potabile.

 

4. Poluarea atmosferei…

…în judeţul nostru apare, în general, ca urmare a traficului rutier şi a întreţinerii precare a arterelor de circulaţie. La acestea două se mai adaugă gazele provenite din arderea combustibililor fosili în centrele municipale de termoficare, centrale termice industriale şi centrale individuale din oraşe.

La poluarea atmosferei contribuie şi emisiile de gaze cu efect de seră provenite în urma arderilor necontrolate a deşeurilor menajere, incendiile de vegetaţie sau a stratului de turbă.

 

5. Poluarea solului şi a apei subterane…

…are loc cu compuşi ai azotului a apelor subterane, iar vinovate pentru acest lucru sunt: insuficienţa sistemelor de canalizare în mediul urban şi rural; stocarea şi utilizarea incorectă a dejecţiilor animaliere la fermele zootehnice şi gospodăriile individuale; metale grele provenite din zona iazurilor de decantare şi haldelor de steril aflate în conservare; lipsa educaţiei ecologice.

 

6. Gestionarea deşeurilor…

…fie ele menajere, periculoase sau industriale.

În raportul realizat de Garda de Mediu, Comisariatul Judeţean Harghita, se precizează că nu există, în oraşele din judeţ, o gestionare corespunzătoare a deşeurilor menajere, iar colectarea selectivă a acestora nu a fost suficient implementată.

De asemenea, este nevoie de o preocupare mai mare în privinţa gestionării deşeurilor periculoase – uleiuri, anvelope, baterii, DEEE, ambalaje, produse cu azbest, produse medicale.

Principalele deşeuri industriale provin din industria extractivă şi metalurgică.

 

7. Ameninţările date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice…

…sunt generate de existenţa zonelor expuse riscului la secetă ori la inundaţie, de lipsa amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursuri de apă, de degradările malurilor pe cursurile de apă, de terenurile supuse eroziunii, dar şi de iazurile de decantare aflate în curs de conservare.

 

8. Turismul…

…contribuie la diminuarea calităţii mediului înconjurător prin lipsa amenajărilor de agrement (cu apă, canal, gestionare deşeuri), dar şi prin lipsa unei infrastructuri elementare sau prin practicarea turismului neorganizat şi neecologic.

 

9. Problema urbanismului…

…apare ca urmare a spaţiilor verzi din oraşe, reduse ca suprafaţă, a numărului locurilor de parcare mai mic decât este nevoie, precum şi ca urmare a unor deficienţe privind dotările urbanistice.

Normal, când se discută despre urbanism nu se poate face abstracţie de poluarea sonoră şi vibraţiile generate de activităţi urbane ori de lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii rezidenţiale în oraşe.

 

10. Sănătatea populaţiei…

…este o problemă cauzată de insuficienţa sistemului de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului.

 

11. Educaţia ecologică…

…insuficientă la nivelul comunităţilor din judeţ poate aduce cu ea probleme de mediu.

 

12. Fondurile insuficiente…

…pentru rezolvarea poluării istorice prin lucrări de reconstrucţie ecologică, conservări sau reabilitări.

 

13. Nu în ultimul rând…

…în cadrul raportului se pomeneşte şi slaba capacitate instituţională şi administrativă a autorităţilor locale în problemele de mediu şi în aplicarea legislaţiei din domeniu.

 

 Acţiuni ale Gărzii de Mediu pentru remedierea problemelor

Pe lângă identificarea acestor 13 probleme de mediu, Comisariatul Judeţean Harghita al Gărzii de Mediu (CJGGM) a avut şi câteva acţiuni – desfăşurate în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) – de control.

Astfel, în ceea ce priveşte degradarea mediului natural au fost efectuate peste 120 de controale, fiind date 21 de amenzi în valoare totală de peste 400.000 de lei. Dintre acestea, 18 amenzi (350.000 de lei) s-au aplicat în domeniul silvic, iar trei în domeniul resurselor naturale.

Controale s-au făcut şi la operatorii staţiilor de epurare urbane, pentru depistarea şi desfiinţarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizare sau direct către cursuri de apă.

Pentru rezolvarea problemei poluării atmosferei, prin PLAM (reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ) sunt formulate o serie de acţiuni/activităţi menite să reducă impactul exercitat asupra calităţii aerului. Se urmăreşte reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi limitarea poluării aerului cu noxe provenite din arderea necontrolată a zăcămintelor de turbă.

CJGGM a realizat controale care au vizat modul de gestionare a deşeurilor menajere, periculoase şi industriale. Au fost verificaţi operatorii de salubritate, operatorul depozitului de deşeuri menajere de pe platoul Csekend, colectorii de deşeuri periculoase. În urma acestor controale au fost aplicate 18 amenzi, în valoare totală de peste 100.000 de lei, iar în cazul unui colector de DEEE s-a propus suspendarea autorizaţiei de mediu pe motiv de nerespectare a prevederilor acesteia.

În ceea ce privesc problemele de urbanism – fiind date de lipsa amenajării străzilor din oraşe, de insuficienţa locurilor de parcare, de lipsa unor dotări urbane (de exemplu, toalete publice), lipsa pistelor pentru biciclete etc. – rezolvarea acestora presupune o serie de acţiuni care au drept responsabili consiliile locale, judeţean, DSP Harghita şi CJGGM.

Ca soluţie pentru rezolvarea problemei afectării sănătăţii populaţiei dată de monitorizarea insuficientă a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului s-au propus acţiuni de elaborare şi implementare a unor scheme de monitorizare a evoluţiei stării de sănătate a populaţiei, realizarea unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană pentru cuantificarea efectelor factorilor de mediu asupra populaţiei, acţiuni de identificare a zonelor cu potenţial risc asupra sănătăţii umane, având ca responsabili Agenţia pentru Protecţia Mediului şi instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii.

Pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor pentru soluţionarea problemelor de mediu şi pentru implicarea sectorului privat în soluţionarea problemelor de mediu, PLAM prevede acţiuni de acordare de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate, reactualizarea anuală a bazei de date la nivel judeţean cuprinzând nevoi de finanţare, stadiul elaborării proiectelor, surse de finanţare existente ce pot fi accesate, instituţionalizarea unor parteneriate public-privat.

LIVIU C.

 

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Calitatea apelor din Romania ar trebui protejata si Guvernul ar trebui sa se preocupe mai mult de aceasta problema

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.