Ioan Lăcătuşu în dialog cu Vasile Lechinţan (2) | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 18 octombrie 2021
Home » Cultură » Ioan Lăcătuşu în dialog cu Vasile Lechinţan (2)
Ioan Lăcătuşu în dialog cu Vasile Lechinţan (2)

Ioan Lăcătuşu în dialog cu Vasile Lechinţan (2)

Ioan Lăcătuşu: Ce oameni-modele ai întâlnit în acel Cluj-Napoca, strălucită capitală spirituală a Transilvaniei.

Vasile Lechinţan: Din Cluj trebuie să mai menţionez şi prietenia cu dl Gheorghe Lazarovici, fost director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei. Rămâne de neuitat acea întâlnire de la muzeu, unde eram noi doi, Ionică, cu dl prof. Dumitru Protase, dl dr. Valerii Kavruk şi dl Lazarovici, când am pus bazele revistei Angvstia, titlul ni l-a oferit dl Protase, după numele Breţcului din perioada romană. Menţionez aici şi buna colaborare cu marele gazetar al Clujului Ilie Călian, dar şi cu ziariştii Valer Chioreanu şi Dan Rebreanu, care mi-au publicat multe articole în Adevărul de Cluj, respectiv în Făclia de Cluj. Sediul cotidianului era pe Napoca, apoi, cu valul de retrocedări, a fost scos de acolo şi mutat pe str. Clinicilor, mai „peste mână” de ajuns acolo. Dl Călian era din Gădălin şi s-a născut în Bucureşti, în timpul refugiului. Alt prieten din Cluj am avut pe gazetarul binecunoscut al urbei noastre, pe dl Constantin Mustaţă, cu care am plecat adeseori la simpozioane în „Secuime”, odată şi cu doamna Puşa Mustaţă şi cu fiica lor, Ligia. Adeseori îmi da să-i corectez câte o carte, îl întrebam pe dl Mustaţă pe când trebuie corectată, zicea mereu: „Pe ieri”. A fost un suflet mare al vieţii spirituale clujene, înregistrând convorbiri audio cu marile personalităţi ale Clujului, care astăzi sunt un adevărat tezaur. O altă mare personalitate a Clujului pe care am cunoscut-o şi de care ne lega interesul faţă de trecutul românilor din Secuime, de unde era originar, a fost dl acad. Horia Colan, cu care am fost, odată, inclusiv cu doamna dr. Monica Colan, la un simpozion la Sfântu Gheorghe şi am trecut şi pe la Araci, unde mi-au arătat casa familiei Colan. Împreună, prietene Ionică Lăcătuşu, i-am editat volumul la 90 de ani ai dumisale, un adevărat eveniment al lumii academice clujene, lansat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În persoana d-lui acad. Horia Colan, România a mai pierdut un posibil demn preşedinte al ei. Un al patrulea posibil preşedinte demn al României, tot de la Cluj, putea fi, cu cele mai mari calităţi, ÎPS Bartolomeu Anania, care mi-a acordat încredere şi stimă şi am colaborat la cercetarea fenomenului grevei studenţeşti de la Cluj, din 1946, la care a fost lider. Figurez în Jurnalul dumisale, editat de Aurel Sasu, un critic literar de seamă de la Cluj, cu care a fost de asemenea în relaţii de prietenie, mai ales în ultima sa perioadă de viaţă, venind pe la Arhive să caute documente ale partidului referitoare la scriitorimea de la Cluj. Foarte bună colaborare am cu IPS Andrei Andreicuţ, care ne-a găzduit de mai multe ori copiii veniţi din Basarabia la Cluj, i-a primit cu drag pe fiii neamului nostru de dincolo de Prut. A fost prezent la Muzeul Arhiepiscopiei la frumoasa lansare a unei cărţi cu personalităţi româneşti care se odihnesc în Cimitirul Central din Cluj, carte la care sunt coautor. Tot din partea Episcopiei m-am înţeles foarte bine cu PS Vasile Someşanul, cu care mă întâlneam pe la distinsa doamnă Cornelia Costea, pe str. Baba Novac. Pe tânărul episcop al Europei de Nord, PS Macarie Drăgoi, l-am îndrumat la Arhive pentru monografia localităţii Spermezeu, care a ieşit foarte frumoasă. Am rămas uimit că a găsit în satul natal o variantă a cântecului lui Lucaciu. Alte două mari personalităţi ale Clujului cu care am colaborat sunt prof. univ. dr. Ioan Mârza, geolog strălucit, oricând demn de a fi primit în Academia Română, originar de pe Câmpie, nu departe de Silivaşul meu, de la Ghiolţ, azi comuna Ţaga, şi regretatul prof. univ. dr. Grigor Pop, geograf de seamă, originar din Calna. Cu amândoi am mers, cu maşina condusă de dl prof. Pop, la Ghiolţ şi la Ţaga pentru documentare, deoarece suntem colaboratori, dl prof. Mârza şi coordonator, la monografia acestei comune, la care au contribuit o pleiadă de oameni de ştiinţă de la Cluj: acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Nicolae Edroiu, acad. Dan Munteanu ş.a. Să amintesc apoi grupul de prieteni de la ASTRA, despărţământul nostru de la Cluj. În primul rând pe dl prof. univ. dr. Dumitru Protase, întâiul preşedinte al Astrei clujene, intelectual de seamă al Clujului, cu cercetări arheologice din perioada romană în Transilvania, recunoscute pe plan european, devenit între timp membru de onoare al Academiei Române. Un intelectual de modă interbelică, mereu la costum şi cravată, cu mare distincţie în discuţii şi comportare. Putea fi oricând preşedinte al României, al cincilea văzut de mine, de la Cluj. Apoi eram prieten cu cel care s-a zbătut să reînfiinţeze Astra Clujeană, cu regretatul economist Nicolae Trifoiu, autorul unei controversate cărţi despre Eminescu în Transilvania, cu prea multe probabilităţi neconfirmate. Toată viaţa dânsului a fost mereu aprinsă de dorul cunoaşterii trecerii marelui Eminescu prin Transilvania, spre Blaj. Viaţa dânsului a fost o pasiune luminoasă în acest sens. A scris şi o carte, împreună cu dl Mircioiu, despre Ştefan Micle. Mi-a rămas în suflet ieşirea noastră, a Astrei clujene la Feleacu, prin anii ’90, unde dl Trifoiu a fost ales secretar general (deşi voia să fie preşedinte, dar avea o fire cam impulsivă, deseori provoca certuri şi pe la adunările generale pe ţară ale Astrei, fiind de înţeles, a fost deţinut politic, şi pe vremea lui Antonescu, şi sub comunişti). La Feleacu a fost ales preşedinte al Astrei clujene dl prof. univ. dr. Mircea Popa, critic şi istoric literar, personalitate de seamă a Clujului, funcţie pe care o deţine şi în prezent, eu secondându-l în calitate de secretar, după vicepreşedinţii prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu şi prof. univ. dr. Dumitru Protase, membru de onoare al Academiei Române, astfel că am colaborat permanent cu preşedintele actual şi la revista „Astra clujeană”, o publicaţie importantă a Clujului. La Astra Clujeană erau membri şi prof. univ. dr. Ioan Mârza, prof. univ. dr. Grigor Pop, prof. univ. dr. Alexandru Rotaru, prof. univ. dr. Ion Taloş, medic stomatolog, prof. Alexandru Matei, fost director al Arhivelor Clujene, ing. Mariana Berinde, prof. Laurenţiu Mera, fostul meu coleg de la Arhive, dr. Traian Rus, fost arhivist la Arhivele Naţionale din Bucureşti, regretata doamnă Suzana Coman Bosica, soprană şi pictoriţă, dl Gelu Neamţu şi mulţi alţii. De la Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj, atât din perioada veche de pe Napoca 11, cât şi din perioada de pe înghesuitul cotlon de pe Kogălniceanu, am fost în relaţii de prietenie – datorită pasiunii mele uriaşe pentru trecut, momente deosebit de luminoase din viaţa mea – cu regretaţii amintitul acad. Ştefan Pascu, acad. Nicolae Edroiu, dl Gelu Neamţu, dl Teodor Pavel, dl Liviu Botezan, apoi cu cei în viaţă: dl Aurel Răduţiu, dl Ladislau Gyémánt, dl Simion Retegan, dl Dumitru Suciu, dl Gheorghe Hristodol cu doamna, dl Stelian Mândruţ, dl Anton Dörner, doamna Susana Andea, doamna Ela Cosma, doamna Daniela Deteşan, doamna Lidia Gross, doamna Mirela Popa Andrei, dl Remus Câmpeanu, dl Iosif Marin Balog, dl Mircea Gheorghe Abrudan, dl Lajos-Lóránd Madly, dl Attila Carol Varga, doamna secretară de pe timpul d-lui acad. Pascu, Păvăloiu, doamna secretară actuală Codruţa Bîlc, doamna dr. Angela Rus. Pe absolut toţi îi privesc retrospectiv ca pe nişte fraţi şi surori, cu multă lumină în suflet. Vezi, prietene Ionică, ce face din om o pasiune mare? Cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie am colaborat şi cu istorici maghiari, de exemplu cu fostul coleg de la Arhivele clujene, profesionist desăvârşit Kiss András (n. 5 oct. 1922 – d. 17 noiembrie 2013), căruia i-am mulţumit pentru sprijin în traducerea unor cuvinte arhaice maghiare într-o notă la un articol de-al meu publicat în Anuarul Institutului de Istorie şi de care a fost bucuros, spunând că eu sunt de modă veche, că alţii, de „modă nouă”, uită să-l amintească. Apoi prietenia cu dl Pataki József (n. 26 decembrie 1908 – d. 17 septembrie 1993), cu care studiam prin ’84-’85 la Arhive, unde încă nu eram angajat, şi-mi zicea că e mulţumit că mai are pe cineva în sala de studiu, să nu fie singur, era bolnav, abia îşi mişca picioarele şi umbla cu toiag. Tot atunci eram în relaţii amiabile cu regretatul istoric Wolf Rudolf (n. 6 mai 1951 – d. 9 septembrie 2008), profesor. De la Universitatea „Babeş-Bolyai”, marea instituţie academică a Clujului, de vizavi de noi, de Arhive, eram în aceleaşi relaţii de luminoasă frăţietate, sus-amintită, cu istoricii: dl Ioan-Aurel Pop, actualul preşedinte al Academiei Române, dl acad. Emil Burzo, dl prof. Simion Simon de la Fizică, dl prof. Nicolae Ciangă, dl prof. Nicolae Bocşan, dl prof. Nicolae Sabău – istoric de artă, dl prof. Ioan Bolovan, devenit membru corespondent al Academiei Române, dl prof. Traian Rotariu, conducătorul tău de doctorat, prietene Ionică, dl prof. Elemér Mezei, doamna prof. Maria Semeniuc, dl prof. Iustinian Petrescu şi alţii. La Biblioteca Centrală Universitară, unde mi-am petrecut o minunată şi lungă perioadă de viaţă am avut şi am o pleiadă de fraţi şi surori în sensul sus-amintit, în frunte cu dl Doru Rasosav, fostul director, cu dl Ioan Hentea, fost director adjunct, dl Valentin Orga, actualul director, şi cu toţi ceilalţi angajaţi, o listă dragă şi frumoasă de slujbaşi pasionaţi ai Domniei Sale Cartea. Pe acolo nu poţi călca decât cu evlavie, ştiind ce mari personalităţi ale spiritualităţii clujene au frecventat această instituţie sau i-au fost slujbaşi, în frunte cu Lucian Blaga. L-a BCU am fost pe baricadele studiului, şi cu unii mai sunt şi acum, cu regretaţii scriitorul Teodor Tanco, Marin Oprea, Constantin Mustaţă, Alexandru Matei, Aurel Sasu, cu cei în viaţă: prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, prof. univ. dr. Mircea Popa, prof. univ. dr. Teodor Vidam, dr. Eugen Cucerzan, Gheorghe Cordoş ş.a. Am cercetat prima dată în sala mare, impresionantă, de la parter, alături de sute de studenţi, mai mult la masa mare, pentru că studiam presa, apoi la Sala Cercetătorilor de la etajul II şi, de câţiva ani, la etajul IV, la Sala „Adrian Marino”, la presă. Acolo este Acasă pentru mine, în lumea fabuloasă a lecturii. La Biblioteca Academiei, vecină cu noi, cu Arhivele, am avut iarăşi parte de lumina colaborării amiabile cu regretaţii Liviu Ursuţiu, fost director, Ioan Gabor, Ioan Chindriş, fost director, cu doamna Sidonia Puiu, apoi cu cei în viaţă cu absolut toţi slujbaşii Domniei Sale Cartea, de la această instituţie valoroasă a Clujului, în frunte cu preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, dl acad. Emil Burzo, şi cu actualul director al Bibliotecii, prof. univ. dr. Sorin Crişan. Privesc apoi cu aceeaşi lumină caldă relaţiile frumoase pe care le-am avut şi le am cu cetatea Limbii Române de pe strada Dr. Emil Racoviţă, cu personalităţi de la Institutul de Lingvistică „Sextil Puşcariu”, cu lingviştii Dumitru Pop, Octavian Şchiau, Ion Mării, Eugen Beltechi – foşti directori, Eugen Pavel, actualul director, Viorel Hodiş, Alexandru Cristureanu, doamna Elena Comşulea, doamna Grecu, doamna Sabina Teiuş, doamna Elisabeta Faiciuc, Nicolae Mocanu, Dumitru Loşonţi şi alţii. Institutul de Lingvistică „Sextil Puşcariu” este un alt punct fierbinte al topografiei Clujului inimii mele. Trebuie să spun apoi că pentru Cluj-Napoca, un alt punct extrem de luminos al dăinuirii sale din anii ’60 ai secolului trecut încoace este sediul Uniunii Scriitorilor, de pe strada Universităţii. Şi aici mă simt Acasă, fiind prezent la numeroase lansări de carte şi conferinţe ţinute în acest loc, cu vedere superbă de la înălţime spre Piaţa Unirii. Aici am găsit înţelegere, prietenie şi amabilitate din partea unor iluştri creatori clujeni: doamna Irina Petraş – preşedinta Uniunii Scriitorilor, doamna Doina Cetea – secretară, poetul Ion Cristofor – vicepreşedinte, Aurel Rău, Ion Pop, Petru Poantă, Adrian Popescu, Teohar Mihadaş, Ion Mureşan, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sav, Ovidiu Pecican, Dumitru Cerna, Horia Bădescu, Traian Brad, Mariana Bojan, Petre Bucşa, Constantin Cubleşan, Negoiţă Irimie, Grigore Zanc, Viorel Cacoveanu, Ion Istrate, Ilie Rad, Cornel Udrea, Miron Scorobete, Ion Taloş, Vasile Grunea, Maria Vodă Căpuşan (1940-2017), Ion Antoniu, Aurel Bodiu, Adrian Mihai Bumb, Mircea Ioan Casimcea, Eugen S. Cucerzan, Vistian Goia, Adrian Grănescu, Rodica Marian, Marcel Mureşeanu, Gavril Pompei, Dan Rebreanu, Rodica Scutaru-Milaş, Teodor Tihan, Adrian Ţion ş.a. La revista „Oraşul”: arhitect Ionel Vitoc, Mircea Popa, Negoiţă Lăptoiu, medicul Teofil Lung, doamna Vitoc, Viorel Hodiş, Dorel Vişan, Florin Piersic, Tudor Mateescu, Constantin Cubleşan, Ioan Pavel Azap, Marcel Mureşianu, Adrian Ţion şi regretaţii Iosif Viehman, Melania Ursu, Virgil Lazăr ş.a.

La cercul regretatului Pompiliu Manea, de sus, de pe Republicii, unde m-am înţeles foarte bine cu gazda, cu dl. acad. Gheorghe Benga, cu doamna prof. univ. dr. Ştefania Kory Calomfirescu, veneau acolo regretatul sociolog Alexandru Stănescu, dl Constantin Mustaţă era ca acasă acolo, fiind redactor la revista scoasă de dl Pompiliu Manea, acolo l-am întâlnit şi pe dl. prof. Alexandru Herlea, fost ministru, şi mai multă lume bună a Clujului. O colaborare îndelungată am avut cu Tv Transilvania Live, timp de un an şi jumătate, zilnic, la Cronologia Clujului, cu ce s-a-ntâmplat în Cluj în fiecare din zilele anului, de-a lungul timpului. A fost o emisiune de succes, în premieră în Cluj aşa ceva, cu ecouri favorabile până şi în Bucureşti, unde am auzit că era urmărită. Am lăsat la urmă cel mai incandescent punct al sufletului meu: Arhivele Clujene, de pe str. Kogălniceanu, nr. 10, pe care le-am slujit şi le-am cercetat timp de peste 30 de ani. Amintesc pe toţi colegii, cu care m-am înţeles foarte bine: arhiviştii Alexandru Matei, fostul director, care m-a angajat la Arhive, Ioan Drăgan, următorul director, Paula Ivan, actualul director, Laurenţiu Mera, Ioan Dordea, Livia Someşfălean, Lucia Şerdan, Mariana Marian, Delia Socol, Livia Ardelean, Ofelia Avarvarei, Vasile Rus, Aurel Răduţiu, Mircea Lazăr, Flora Agnes, Mihai Cuibus, Sorin Ciuhuţă, Mirela Cărăbinean, Oana Dezmirean, Cosmin Pop, apoi arhivarii şi alţi funcţionari: Constantin Gorea, Liviu Gorea, Daniela Pop, Doina Hornoiu, Alin Timişer, Gheorghe Gudea, Adina Cosma, Maria Năstase, Cristi, doamna Clementina, doamna Maria, cu regretaţii doamna Lucreţia Timişer, secretara Silvia Peştean şi Vasile Romanţi. (Va urma)

(Fragment din volumul Profesioniştii noştri. Vasile Lechinţan – istoric, scriitor, om al cetăţii, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020, volum care în scurt timp va putea fi lecturat pe site-ul bibliotecii digitale Eurocarpatica: www.eurocarpatica.ro)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.