Invitaţi de seamă şi expoziţii interesante la Gala „Ucenicul Astronom” | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 23 aprilie 2018
Home » Societate » Invitaţi de seamă şi expoziţii interesante la Gala „Ucenicul Astronom”
Invitaţi de seamă şi expoziţii interesante la Gala „Ucenicul Astronom”

Invitaţi de seamă şi expoziţii interesante la Gala „Ucenicul Astronom”

La sfârşitul săptămânii trecute, Asociaţia „Ucenicul Astronom” a organizat prima gală a organizaţiei, eveniment dedicat împlinirii unui an de existenţă. A fost un eveniment care s-a extins pe durata a două zile, pe lângă gala propriu-zisă, acesta cuprinzând şi expoziţii tematice realizate de invitaţii „Ucenicului”.

Constelaţii Româneşti Tradiţionale

Vineri, Consiliul Judeţean Harghita a găzduit trei expoziţii astronomice. Una dintre ele consta dintr-o prezentare audio-video (realizată cu ajutorul unor televizoare şi căşti conectate la ele) a constelaţiilor tradiţionale aşa cum erau ele văzute de străbunii noştri.

Ovidiu Ignat, directorul Complexului Astronomic din Baia Mare, de unde a fost adusă expoziţia Constelaţii Româneşti Tradiţionale, spunea că aceasta reprezintă „viziunea ţăranului român asupra cerului, ce au văzut strămoşii noştri deasupra capului diferit de constelaţiile oficiale”.

„Constelaţiile oficiale sunt în număr de 88 – continua acesta. Au fost puse pe cer, în mare parte, de Ptolemeu în sec. al doilea după Hristos. Noi am găsit 39 de constelaţii româneşti, 20 dintre ele coincid cu cele ptolemaice, semn că ţăranul român avea deja cunoştinţe de astronomie. 19 sunt absolut autentice, nu au nici o legătură cu ce a văzut Ptolemeu pe cer. La noi sunt foarte multe unelte agricole, constelaţii religioase, constelaţii istorice, cum ar fi Gemenii, cărora românii le-au spus Romulus şi Remus”.

Pentru fiecare dintre aceste 39 de constelaţii româneşti a fost realizat un scurt film de prezentare (între 30 şi 60 de secunde), iar în intermediul expoziţiei, poveştile lor au fost oferite publicului prin intermediul televizoarelor.

Ovidiu Ignat amintea că în primul an al proiectului s-au realizat 9 constelaţii, pentru ca în următorul an să se facă şi restul de 30. Însă echipa care a lucrat la el nu s-a oprit aici şi a dorit ceva mai mult.

„Anul trecut, ca o extensie pentru a lărgi aria publicului vizitator, ne-am gândit dacă ar fi posibil să-i învăţăm pe cei care nu văd constelaţiile. A fost un lucru extrem de ambiţios, pentru că sunt oameni care văd şi dacă găsim 3 persoane dintr-o mie (văzătoare) care pot să identifice pe cer, corect, mai mult de trei constelaţii e mare lucru. Noi am încercat să-i învăţăm pe cei care nu văd constelaţiile. Am început tot cu primele 9 constelaţii, am făcut câte o diagramă tactilă pentru fiecare. Pe diagrama tactilă e constelaţia în relief, este scriere în relief, scriere braille. Şi este o sferă pe care am încercat să punem cu mărgele cele 9 constelaţii, cum ar arăta ele pe cerul real”, arăta directorul Complexului Astronomic din Baia Mare.

Astrofotografia: cea mai ştiinţifică artă şi cea mai artistică ştiinţă

Attila Munzlinger s-a apropiat de astronomie pe când avea 5 ani. Atunci Neil Armstrong păşea pe Lună şi, urmărind la televizor transmisia momentului unic, s-a îndrăgostit de tot ce înseamnă spaţiul cosmic. La vârsta de 10-11 ani a început să înveţe şi fotografia şi astfel a apărut pasiunea pentru astrofotografie.

„În urmă cu 15 ani au apărut primele aparate foto cu care puteai să faci astrofotografie. (…) Şi atunci, bineînţeles, că mi-am cumpărat între primii şi am început să trag nişte poze” – spunea harghiteanul Attila Munzlinger.

Despre astrofotografie, Attila Munzlinger spune că este „cea mai ştiinţifică artă şi cea mai artistică ştiinţă” şi că ea se practică „pentru plăcerea ta şi a altora care se uită la poze”, nefiind „o cursă de cai” în care se discută cu ce cameră foto a fost făcută o poză anume sau care imagine e mai dichisită. În acelaşi timp, spunea acesta, astrofotografia, în ciuda faptului că necesită multe ore pierdute în noapte, este o pasiune care-l încarcă cu energie.

„E interesant să spui că stai cu noaptea în cap, în frig, cu aparatură, în picioare 5-6 ore. Nu mă oboseşte, chiar mă încarcă, dacă pot să stau sub cerul înstelat câteva ore imediat uit de toate probleme şi mă încarc cu energie.

Ca medic este foarte important, pentru că în timpul zilei te întâlneşti numai cu suferinţa, cu boala, cu durerile, cu problemele care te încarcă, care le iei aşa cu tine şi le duci în spate. Sub stele, imediat pot să scapi de această mare suferinţă şi imediat când te uiţi şi mai ales când te gândeşti la spaţiul cosmic şi la Univers, întotdeauna toate problemele devin minuscule, ceea ce îţi dă energie, îţi dă încredere în viaţă, în sine”.

Vorbind despre pozele favorite, Attila Munzlinger spunea că-i plac selfie-urile în care apare sub stele, sub arcul Căii Lactee. Dar amintea şi de o poză care surprinde o nebuloasă şi care a fost expusă timp de 27 de ore, în decursul a 8 nopţi; în final a realizat 140 de cadre care au fost asamblate, dând naştere pozei finale.

La evenimentul de vineri, Attila Munzlinger a venit şi a expus o parte din astrofotografiile lui.

Astronomia şi paradoxul din România

La Miercurea-Ciuc a fost prezent şi Valentin Grigore, care este preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, coordonatorul pentru România al Asociaţiei Mondiale „Astronomi fără frontiere” şi reprezentantul pentru România al reţelei UE de promovare a educaţiei şi ştiinţei către public. Acesta definea astronomia ca o regină a ştiinţelor, pentru că din ea se găsesc aplicaţii în fizică sau matematică; dar ea este mai mult decât o ştiinţă, fiind o stare de spirit. „Şi astronomia este, de fapt, cea mai veche şi cea mai însemnată moştenire culturală a omenirii. Ştiţi foarte bine că datorăm astronomiei cam tot ce există în viaţa de zi cu zi: de la calendar, până la vorbitul la telefonul mobil, căci sateliţii se orientează după stele”, spunea Valentin Grigore.

Vorbitorul a arătat că în România avem un paradox: „olimpici internaţionali la astronomie, suntem printre puţinele ţări din lume care am dat astronomiei, la începutul secolului trecut, nişte valori extraordinare, am avut a 9-a revistă de astronomie din lume, dar cu toate acestea, astronomia nu se studiază în şcoală”.

Iar în acest context, fără o oră de astronomie în şcoală, continua preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, „rolul nostru şi al Ucenicului Astronom este să umple acest gol, pentru că astronomia se promovează sub formă de educaţie nonformală”.

Gala Ucenicul Astronom

Sâmbătă seara, cinematograful din Miercurea-Ciuc a găzduit prima gală a Asociaţiei „Ucenicul Astronom”. În cadrul acesteia, Sorin Micloş, cel care a pus bazele acestei asociaţii, a vorbit despre aventura înfiinţării Ucenicului Astronom, Attila Munzlinger a împărtăşit secrete din tehnica astrofotografiei, Ovidiu Ignat a realizat o prezentare a Complexului Astronomic din Baia Mare, iar Valentin Grigore a vorbit despre astronomie şi pasiunea pentru această ştiinţă.

De asemenea, s-au acordat premii, iar partea a doua a galei a cuprins expoziţiile de astrofotografie prezentate înainte cu o zi, dar şi o expoziţie cu vânzare, fondurile strânse urmând a fi folosite pentru construirea punctului de observaţie astronomică de la Tomeşti – Izvoru Mureşului.

LIVIU CÂMPEAN

Arhivă foto

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*