Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- „Sperăm totuşi să se echilibreze bugetele şi să fim sprijiniţi, deoarece acest lucru nu prea s-a întâmplat după închiderea minei din localitatea noastră”
- Gradul de colectare la bugetul local în 2017 a fost de peste 90%
În prima parte a discuţiei avute cu primarul oraşului Bălan, Gheorghe Iojiban, am văzut care au fost priorităţile edilului la preluarea mandatului şi ce s-a făcut până în prezent. Astfel am aflat că una dintre priorităţi a fost normalizarea relaţiilor cu celelalte localităţi din judeţ, instituţii judeţene şi centrale, lucru care s-a şi realizat în mare parte, potrivit primarului. În paralel, s-a început depunerea de proiecte spre finanţare. În ceea ce priveşte anii 2018 şi 2019, planurile sunt ambiţioase: implementarea de proiecte de anvergură – de la modernizarea unor ansambluri de străzi din localitate, reabilitarea zonei centrale a oraşului (contractul de finanţare a fost semnat chiar luni, 22 ianuarie), la accesarea de fonduri pentru înfiinţarea de centre medico-sociale, reconstrucţia bazei sportive etc.
În continuare, vom vedea care sunt cele mai stringente probleme ale fostului oraş minier, situaţia financiară ori situaţia câinilor fără stăpân.
– Domnule Gheorghe Iojiban, care sunt principalele probleme cu care se confruntă în momentul de faţă oraşul?
– Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă oraşul – şi pe care încercăm să o rezolvăm prin proiectul PNDL, aşa cum am amintit – ar fi situaţia dificilă a Serviciului public privind reţeaua de apă şi canal, unde avem încă pierderi mari. Şi o soluţie pentru rezolvarea problemelor ar fi fost alipirea serviciului nostru la o asociaţie de dezvoltare intercomunitară potentă, care ar fi putut să ne sprijine în rezolvarea situaţiei actuale. Ştim că unele decizii ale consiliului local au fost greşite (n.n. – când s-a votat ieşirea din ADI Harvíz şi, implicit, renunţarea la proiectul judeţean prin care s-au reabilitat reţelele de apă şi canalizare din mai multe localităţi) şi încercăm să remediem problemele respective, existente încă de pe acele vremuri. Dar acum, din păcate, încă suferim în urma acelor decizii. Şi încercăm să ne recâştigăm încrederea pentru a putea adera şi funcţiona într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, pentru că am demonstrat că şi noi suntem parte activă a judeţului, suntem aparţinători ai acestui judeţ şi avem nevoie de sprijinul autorităţilor judeţene şi centrale.
Totuşi, există încă o reticenţă a unor persoane care ar putea să influenţeze pozitiv luarea acestei decizii de aderare la ADI Harvíz, în ciuda faptului că localităţile învecinate şi Consiliul Judeţean sunt deschise pentru acceptarea oraşului nostru în această asociaţie de dezvoltare intercomunitară.
O altă problemă a localităţii noastre este lipsa de teren extravilan, pe care să ne desfăşurăm activităţile. Dar sperăm că în urma finalizării activităţii de închidere a minelor să primim acele terenuri, unde să facem şi un mic parc industrial pentru dezvoltarea oraşului şi pentru crearea de locuri de muncă. Ceea ce este foarte important pentru oraş.
– Care este situaţia financiară a oraşului?
– Din păcate, trebuie să menţionez că încasările din 2017 au fost mai mici decât cele din 2016. Unul dintre motive este că în 2016, Serviciul public de apă şi canalizare aparţinea de primărie, iar în 2017, aceste încasări s-au regăsit direct la Serviciul public, astfel că încasările la instituţia noastră au scăzut.
Un alt motiv pentru care sunt venituri mai mici la buget este şi că populaţia oraşului a scăzut după închiderea minei din localitate, chiar dacă acum a început să se stabilizeze. În acest context, trebuie menţionat că sunt familii de tineri care se mută înapoi în oraş. Şi mă refer în special la cei care lucrează în domeniul IT, deoarece infrastructura de Internet din oraş este foarte bună, condiţiile de locuit de asemenea. Iar ceea ce îşi doresc este aer curat, libertate, siguranţă, ceea ce noi le putem oferi.
– Care a fost anul trecut gradul de încasare a taxelor şi impozitelor la bugetul local?
– Gradul de încasare la bugetul local este destul de mare, peste 90%. Iar cel al Serviciului public în jur de 90%. Oamenii vin şi-şi plătesc dările. Desigur, avem familii foarte sărace, care se confruntă cu lipsa banilor şi aceştia sunt cei care nu pot să-şi onoreze datoriile.
– Cum vor afecta bugetul local noile măsuri fiscale?
– Chiar am avut discuţii pe această temă într-o şedinţă extraordinară a consiliului local, când am votat execuţia bugetară pentru 2017. Premisele privind bugetul din 2018 sunt foarte sumbre. Încasările reducându-se, o să primim mai puţini bani la bugetul local, iar deciziile guvernamentale nu ne favorizează deloc. Sperăm totuşi să se echilibreze bugetele şi să fim sprijiniţi, deoarece acest lucru nu prea s-a întâmplat după închiderea minei din localitatea noastră.
În concluzie, după calculele noastre de până acum, bugetul oraşului Bălan va scădea şi va pune în pericol proiectele pe care dorim să le derulăm pe viitor şi pe care le-am propus în strategia noastră de dezvoltare pe termen mediu şi scurt.
– Lipsa locurilor de muncă este o problemă ce persistă de la închiderea minei în localitate. Cum încercaţi să atrageţi investitorii?
– Cum am spus, odată ce se finalizează proiectul de închidere a fostei mine din oraş, ar trebui să primim terenurile care au aparţinut localităţii, însă încă nu le-am primit. Aşteptăm finalizarea proiectului de închidere a minelor, care întârzie. Acest lucru se datorează tot subvenţiilor reduse şi întârzierii alocării de fonduri de la Guvern.
În momentul în care vom deţine acele spaţii, vom adopta hotărâri de consiliul local prin care vrem să sprijinim investitorii care doresc să vină la noi în localitate, prin scutirea plăţii anumitor taxe şi impozite ce ţin de instituţia noastră.
– De când aţi preluat mandatul de primar, au fost investitori interesaţi să vină în localitate?
– Discuţii de principiu au fost, însă nu s-au concretizat. Însă şi nivelul de încredere al investitorilor străini este destul de scăzut, tot datorită disensiunilor politice la nivel înalt.
– Mai reprezintă o problemă câinii fără stăpân?
– Una dintre atribuţiile principale ale viceprimarului este rezolvarea problemei câinilor fără stăpâni. În această perioadă am contractat o firmă de specialitate pentru sterilizarea lor. O parte dintre câini au fost sterilizaţi. Iar acum suntem în discuţii pentru a deschide un adăpost la noi în localitate pentru aceşti câini. Dar legislaţia nu ne permite încă să luăm acele măsuri de capturare şi de a-i transfera în anumite adăposturi. Ne-am interesat, nu mai sunt spaţii libere pentru câini în adăposturile din alte localităţi. Aşadar, cred că singura soluţie va rămâne să autorizăm noi un adăpost pentru câini. Sperăm şi căutăm un investitor şi un partener care să ne sprijine în acest sens, ştiind că este foarte costisitoare întreţinerea unui asemenea adăpost. Suntem deschişi pentru a face parteneriate cu organizaţii din ţară sau din afara ţării.
– Mai sunt reclamaţii ale cetăţenilor privind câinii comunitari?
– Din păcate, mai sunt reclamaţii. Nu sunt aşa de numeroase ca în trecut, dar în continuare mai sunt sesizări. Încercăm să informăm cetăţenii că hrănirea câinilor comunitari pe domeniul public este strict interzisă şi că trebuie să găsim o soluţie de compromis împreună pentru a rezolva această problemă sensibilă a oraşului nostru.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
