Incompatibilitate sau… cumul necuvenit. Şi, tot ce este necuvenit se restituie

decembrie 7, 2017 in Sănătatea

Interlocutoare: ec. Bán Katalin, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Harghita

– Recent, în cadrul Colegiului Prefectural Harghita aţi prezentat situaţia monitorizării cazurilor de incompatibilitate în perioada ianuarie 2016 – octombrie 2017. Pentru a fi bine înţeleşi, este vorba despre constatarea situaţiilor în care pensionarul a cumulat, în mod necuvenit, pensia cu venituri realizate dintr-o activitate profesională. Pentru cititorii noştri: cum se ajunge într-o atare situaţie şi cum depistaţi aceste cazuri?

– La prima întrebare, răspunsul – varianta scurtă – este că pensionarii cu sau fără voie nu-şi respectă declaraţia dată pe propria răspundere, iar la cea de-a doua întrebare răspunsul este că, prin lege, casa de pensii este obligată să verifice lunar şi anual cazurile suspecte de incompatibilitate.

– În sistemul public de pensii reglementat de Legea 263/2010, se acordă mai multe categorii de pensii: pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate şi pensie de urmaş. Aceeaşi lege reglementează şi posibilitatea cumulării pensiei cu venituri realizate din activităţi profesionale. Să înţelegem că se ajunge la situaţia de incompatibilitate ca urmare, în primul rând, a necunoaşterii prevederilor legale?

– Este posibil să fie aceasta o cauză. Tocmai de aceea cred că ar fi bine să reamintesc condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu venituri realizate din activităţi profesionale. Aşadar, pensia pentru limita de vârstă poate fi cumulată cu venituri de natură profesională pentru care asigurarea este obligatorie, aşa cum este reglementat expres în art. 118/Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii publice; pensia anticipată şi anticipată parţial nu poate fi cumulată cu venituri profesionale realizate în calitate de salariat, persoană numită într-o funcţie publică sau funcţie electivă – beneficiarii acestei categorii de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate în calitate de administrator, membru al unei întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, persoană fizică autorizată, cu condiţia ca venitul brut realizat pe an calendaristic să nu depăşească plafonul prevăzut de lege, adică să nu fie mai mare decât suma reprezentând de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea asigurării sociale de stat; pensia de invaliditate gr. I şi gr. II, nu poate fi cumulată cu venituri de natură profesională, beneficiarii acestei categorii de pensii având capacitatea de muncă pierdută în totalitate, fac excepţie nevăzătorii, precum şi consilierii locali şi judeţeni; pensia de invaliditate de gr. III poate fi cumulată cu venituri realizate în calitate de salariat sau asimilat acestuia, încadrat cu jumătate de normă, adică cel mult jumătate din programul normal de muncă, invaliditatea de gradul III fiind caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă – beneficiarii acestei categorii de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate în calitate de administratori, membru al unei întreprinderi individuale sau familiale, persoană fizică autorizată etc. În ceea ce priveşte pensia de urmaş, copiii care beneficiază de pensie de urmaş pot cumula pensia cu venituri realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul acestora cu următoarele excepţii: 1) copiii beneficiari de pensie de urmaş, încadraţi în gr. I şi gr. II de invaliditate, având capacitatea de muncă pierdută în totalitate nu pot presta activităţi profesionale, prin urmare nu au dreptul de cumul; 2) copiii beneficiari de pensie de urmaş, încadraţi în gr. III de invaliditate pot cumula pensia de urmaş cu venituri de natură profesională numai cu condiţia ca timpul normal de lucru al invalidului să fie de cel mult jumătate din programul normal de muncă (cel mult 4 ore pe zi); 3) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, adică acestea nu depăşesc 35 la sută din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Trebuie să precizez faptul că noi ne-am făcut datoria, prin toate mijloacele posibile, de a-i conştientiza pe beneficiari în legătură cu drepturile şi obligaţiile pe care le au în privinţa cumulului pensiei cu alte venituri de natură profesională, tocmai pentru a preveni situaţiile în care, datorită constatării incompatibilităţii veniturilor, pensionarii sunt obligaţi să restituie sumele încasate necuvenit.

– Şi, cu toate acestea…

– Cu ocazia verificărilor pe care avem obligaţia să le facem periodic, prin suprapuneri ale bazelor de date deţinute de instituţia noastră şi cele pe care le obţinem de la alte instituţii, în special de la ANAF, identificăm numeroase cazuri de cumul necuvenit. Anticipând următoarea întrebare, vă pot spune că, conform procedurii de lucru adoptate, în toate situaţiile în care s-a pus problema cumulului necuvenit, am luat legătura cu pensionarul, dându-i posibilitatea să-şi clarifice situaţia, am contactat şi angajatorul în cazurile în care declaraţiile nu au fost întocmite corect, solicitând rectificarea acestora şi intrarea în legalitate. Dacă în urma acestor demersuri s-a constatat că pensionarul a cumulat, în mod necuvenit, pensia cu venituri din activităţi profesionale, s-a emis decizie de debit, care constituie titlu executoriu, iar pensionarul trebuie să restituie pensiile încasate în perioada în care a realizat venituri incompatibile cu pensia.

– Puteţi să ne spuneţi câte decizii de debit au fost emise şi despre ce debite este vorba?

– Funcţionarii Casei Judeţene de Pensii Harghita verifică anual circa 2.500-3.000 de posibile incompatibilităţi, cazurile certe stabilite în perioada 2012- 2017 sunt următoarele: în 2012 au fost 231 de luni de incompatibilitate, s-au emis 51 de decizii de debit, pentru un debit total de 100.270 lei, sumă recuperată în totalitate; în 2013 (în aceeaşi ordine): 179, 32, 93.773 lei, sumă rămasă de recuperat 11,025 lei; în 2014, 238, 45, 131.603 lei, sumă rămasă de recuperat 26.667 lei; în 2015, 154, 50, 75.412 lei, sumă rămasă de recuperat 26.542 lei; în 2016, 65, 19, 28.412 lei, sumă rămasă de recuperat 6.917 lei; în 2017, 26, 20, 13.119 lei, sumă rămasă de recuperat 9.457 lei. Se impune precizarea că pentru 2016 şi 2017 nu sunt cuprinse cazurile de incompatibilitate care se stabilesc în baza informaţiilor transmise de ANAF. Conform protocolului încheiat între CNPP şi ANAF, furnizarea informaţiilor aferente anului 2016 se vor face până la sfârşitul anului în curs, iar cele aferente anului 2017, până la sfârşitul anului 2018. Mai trebuie precizat şi faptul că, la această dată, se mai află în curs de clarificare aproximativ 30 de cazuri de posibile incompatibilităţi, rezultate din verificările efectuate în cursul semestrului II 2017.

– O ultimă întrebare: ce faceţi sau ce-i de făcut pentru reducerea incompatibilităţilor, pentru ca pensionarii să nu se afle în situaţia de a restitui sume pe care legea le consideră necuvenite?

– Pentru reducerea cazurilor de incompatibilitate, în conţinutul deciziilor de pensie anticipată, de invaliditate gr. I şi II, precum şi a celor de urmaş sunt introduse prevederile art. 114 din Legea pensiilor referitoare la situaţia în care plata pensiei se suspendă. De asemenea, cu ocazia depunerii cererilor de pensionare, pensionarii sunt atenţionaţi că au obligaţia să comunice casei de pensii orice modificare privind condiţiile care au stat la baza acordării pensiei. Nu în ultimul rând, la sediul instituţiei noastre, în spaţiul destinat relaţiilor cu publicul, sunt afişate informaţii cu privire la cumulul diferitelor categorii de pensii cu veniturile de natură profesională.

AURELIA ILUŢ