Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
„În Harghita, magnolia, ca şi medierea, trebuie să trăiască în condiţii vitrege: ea are nevoie de soare, noi avem nevoie de sprijin!” (Rozica Radu, vicepreşedinte al CPMJ Harghita)
Acum câteva zile am avut o întâlnire cu trei doamne pregătite să ofere o alternativă benefică, fundamentată pe dialog, unei societăţi în care conflictul primează şi, cu permisiunea dumneavoastră, folosind metodele specifice jurnalistului, voi încerca de-a lungul acestui articol să vă fac cunoştinţă cu Adreana Teslovan, preşedintele Corpului Profesional al Mediatorilor Judeţului (CPMJ) Harghita, Florea Tünde şi Rozica Radu, care, în calitatea lor de vicepreşedinţi, i-au fost alături celei dintâi.
Înainte însă de a vă lămuri cu privire la alternativa despre care aminteam, am să vă spun o poveste frumoasă, aşa cum frumoasă se doreşte a fi şi perspectiva mediatorilor harghiteni, pornind de la campania ce îşi propunea plantarea unui copac prin intermediul căruia această profesie să prindă simbolic rădăcini. Şi pentru că alegerea rămânea la latitudinea reprezentanţilor fiecărui judeţ, în Harghita s-a optat pentru magnolie, chiar dacă şi ea, ca şi mediatorii locului, trebuie să trăiască în condiţii vitrege…
De ce magnolie, când se ştia foarte bine că magnolia iubeşte soarele şi zonele joase de relief?! Pur şi simplu pentru că, iubită fiind de oameni, răspunde la fel. Dovadă că, îmi spuneau încântate doamnele ce organizaseră conferinţa de presă la care am participat, în curtea Episcopiei Ortodoxe din Miercurea-Ciuc există un astfel de copac, care ignoră parcă toate încercările la care este supus…
Şi acum să facem împreună pasul ce trebuie făcut către nevoia de cunoaştere a medierii într-o comunitate, pentru că, sublinia doamna Teslovan, „prin mediere, mediatorii sunt făuritori de pace!”, motiv pentru care „vor fi promovate proiecte care să-i facă pe tineri să înţeleagă faptul că îşi pot rezolva situaţiile conflictuale şi altfel decât prin violenţă sau prin instanţă”.
În aceeaşi idee voi mai reţine pentru cei interesaţi de subiect că, prin Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizaţi Judeţeni din România, aducem în discuţie o entitate organizată în 42 de filiale, fără personalitate juridică, ce asigură implementarea strategiei Consiliului de Mediatori, din a cărui Comisie Consultativă fac parte toţi preşedinţii filialelor. Dar, mi s-a spus, pentru o mai bună comunicare cu sistemul judiciar există câte un reprezentant ales de mediatori pe lângă fiecare Curte de Apel, în cazul de faţă fiind vorba despre Curtea de Apel din Târgu-Mureş şi despre domnul Matei Ion. Astfel, cu această organizare judeţeană, Consiliul de Mediere doreşte să răspundă efectiv sistemului judiciar şi Directivelor SAL, respectiv SOL, prin modificările preconizate a se aplica începând cu ziua de 9 iulie 2015, care au în vedere rezolvarea litigiilor dintre consumatori şi producători pe calea dialogului. Cu sublinierea că acest Consiliu de Mediere este singurul organism certificat SAL la Bruxelles, mai consemnez aici un lucru foarte important: obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 2013/11/UE îi revine statului român, soluţionarea alternativă a litigiilor urmând a se face pe un temei solid abia din 1 ianuarie 2016.
Cu speranţa că totul va decurge aşa cum e prevăzut, revin în Harghita spre a vă prezenta radiografia mediatorilor locali: au solicitat acreditarea 56 de persoane, din care în tabloul mediatorilor activi au rămas 43 şi, după actualizarea listei, cu o probabilitate foarte mare, vor rămâne numai 36 pe care se poate conta.
Întrebată dacă mediatorii, în drumurile lor către soluţionarea alternativă a litigiilor, nu riscă să ajungă pe un teren câştigat deja de ANPC, preşedinta CPMJ Harghita crede că nu, în condiţiile în care beneficiile medierii, definite prin economie de timp şi costuri reduse, îi vor determina pe cetăţeni să prefere această soluţie, mai ales că Directiva SAL recomandă „costuri zero” pentru consumatori. În plus, în opinia sa, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) intervine pentru a sancţiona profesionistul, producătorul sau comerciantul fără a oferi întotdeauna o soluţie consumatorului.
Şi pentru că sunteţi, după cum bănuiesc eu, curioşi să ştiţi cam ce îndeletniciri au şi ce condiţii trebuie să îndeplinească cei pe care îi numim acum mediatori, am să vă spun fără să întrebaţi: ei sunt jurişti, economişti, profesori, psihologi, jurnalişti, avocaţi ş.a.m.d., care trebuie să fie imparţiali faţă de litigiu, să păstreze confidenţialitatea şi să manifeste neutralitate în raport cu orice factor de influenţă din interiorul sau exteriorul „zonei de conflict”. Şi asta întrucât rolul lor este acela de a ajuta părţile să comunice, să coopereze, să negocieze, să schimbe percepţia uneia faţă de cealaltă şi să construiască împreună o soluţie la problema cu care se confruntă. Mai altfel spus, un mediator conduce părţile din zona de conflict în cea de înţelegere.
Şi pentru că noi, cetăţenii României, ne descurcăm foarte bine la capitolul conflicte, întrucât suntem temperamentali, după cum spunea d-na Radu, iată pe scurt cam cum vede dânsa perspectiva apropiată: „Oamenii vor veni treptat către mediere, deoarece ei ştiu că e mai înţelept să lucrezi pentru a aduce pacea, decât să duci un război”. Opinie pe care au împărtăşit-o de altfel şi d-na preşedinte Adreana Teslovan şi d-na vicepreşedinte Florea Tünde, pentru că, după părerea celei dintâi, mediator din 2010, cu multe, multe zile de voluntariat la activ, „o lege armonizată cu cea europeană va genera cunoaşterea şi apelarea la mediere”, iar după părerea mai tinerei sale colege „oamenii corect informaţi vor lăsa deoparte orgoliile şi vor alege dialogul”.
Dacă aş şti că prin acest articol am reuşit să vă trezesc cât de cât interesul faţă de mediere şi mediatori, vă spun sincer că m-aş bucura, pentru că despre restul problemelor ce ţin de proiectele sociale menite a aduce schimbări favorabile în comunităţile locale, şi nu numai, avem încă timp să vorbim…
ŞTEFANA DRĂGHICI
