Începând cu 1 aprilie 2015, cota de lapte va dispărea spre a lăsa loc unei concurenţe acerbe | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 15 septembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Începând cu 1 aprilie 2015, cota de lapte va dispărea spre a lăsa loc unei concurenţe acerbe
Începând cu 1 aprilie 2015, cota de lapte va dispărea spre a lăsa loc unei concurenţe acerbe

Începând cu 1 aprilie 2015, cota de lapte va dispărea spre a lăsa loc unei concurenţe acerbe

 

În urmă cu câţiva ani buni, în unele ţări precum Olanda, Germania, Danemarca sau Franţa s-a înregistrat o supraproducţie de lapte, lucru care, pentru reglarea pieţei, a impus introducerea cotei de lapte şi aplicarea de sancţiuni statelor membre în care plafonul naţional avea să fie depăşit.

Din fericire, arăta ing. Vancsa Rozalia, responsabila Biroului cotă de lapte din cadrul APIA, Centrul Judeţean Harghita, România nu s-a aflat într-o astfel de situaţie şi producătorii de lapte de pe teritoriul ei nu au avut de suferit.

Nu au avut şi speră nici să nu aibă, în condiţiile în care, din 1 aprilie 2015, cota de lapte va dispărea la nivelul întregii Uniuni Europene, marii producători urmând a porni, foarte probabil, în acapararea de noi pieţe prin invadarea lor nu numai cu lapte crud, ci şi cu produse lactate, încurajaţi şi poate susţinuţi într-un asemenea demers de ţara mamă. Dovadă că primele semnale au şi fost recepţionate, unii cumpărători de lapte, procesatori sau nu, perfectând deja contracte cu furnizori din afară, la preţuri mai mici decât cele solicitate de către producătorii noştri, motivându-şi demersul prin producţia mică din această perioadă, care nu acoperă nevoile unităţilor ce îl transformă în produs finit.

Sigur, negocieri s-au purtat şi în plan local, un exemplu în acest sens fiind cel al reprezentanţilor Asociaţiei judeţene a crescătorilor de bovine care s-au întâlnit cu reprezentanţii SC Covalact SA spre a stabili de comun acord cum pot „parcurge” împreună un traseu care să ofere satisfacţii ambelor părţi, numai că rezultatul discuţiilor îmi este deocamdată necunoscut.

Dincolo însă de asta, important în perspectiva primului trimestru al viitorului an rămâne, în opinia interlocutoarei mele, modul în care producătorii de lapte se vor asocia pentru a putea rămâne pe piaţă. Şi asta în condiţiile în care, potrivit HG nr. 441/28 mai 2014, care stabileşte relaţiile contractuale în sectorul laptelui şi produselor lactate, organizaţiile de producători sunt recunoscute.

De altfel, un asemenea demers nu ar putea fi socotit neapărat ca ceva nou sub soare întrucât, după cum mi s-a spus, avem în judeţ suficiente exemple pozitive, unul dintre ele fiind oferit de o Asociaţie din Sărmaş, al cărei preşedinte este domnul Cristian Ţăran.

Şi pentru că există experienţe ce pot fi preluate ca model, ca să nu spun generalizate, eu una voi încerca, în măsura în care va fi posibil, să vi le ofer dumneavoastră, cititorilor noştri interesaţi de perspectiva pieţei de lapte din România, într-o serie de articole tematice.

Dar în discuţia pe care am avut-o cu şefa biroului harghitean, susţinută, ca să mă exprim aşa, de unul dintre simpaticii săi colegi, trebuie să recunosc că am avut un moment în care mi-am exprimat temerea legată de soarta micilor producători, oameni în vârstă pentru care laptele reprezintă principala, dacă nu chiar singura, sursă de venit, însă nici acum nu ştiu dacă această temere a fost întemeiată. Afirm asta deoarece mi s-a spus, şi sunt de acord cu observaţia făcută, că într-o economie de piaţă funcţionează regulile specifice ei şi că, dacă asta vrem, atunci trebuie să le acceptăm. În plus, cred cei doi specialişti din cadrul Biroului, producătorii de lapte harghiteni sunt pregătiţi să-i furnizeze prim-cumpărătorului, care nu e neapărat şi procesator, un lapte de calitate, în situaţia în care, firesc, discutabil rămâne preţul oferit pe litru, în relaţie directă cu preţul de producţie al aceluiaşi litru.

Şi pentru a-mi fi totul cât mai clar cu putinţă, dumnealor mi-au oferit câteva argumente în plus, cum ar fi de pildă acordarea celor 0,30 lei/l, subvenţie în folosul obţinerii unui lapte conform, sau sumele alocate printr-un ajutor minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a acestui produs materie-primă.

Mai mult decât atât, întru îmbunătăţirea fondului genetic al raselor de lapte, se zvoneşte că ministerul de resort ar avea în intenţie şi o subvenţie pentru producătorii care au animalele în controlul oficial al producţiei.

Celor aflate şi reţinute de mine până în acest moment le mai adaug o informaţie, e adevărat neactualizată, care mi-a fost furnizată constant de reprezentanţi ai DSVSA Harghita, potrivit căreia rezultatele privind numărul de germeni şi numărul de celule somatice dintr-un mililitru de lapte controlat sunt bune, termenul de „lapte conform” având în cele mai multe cazuri acoperire faptică.

Cu speranţa că şi consumatorii români, respectiv consumatorii din Harghita, vor aprecia mai mult gustul laptelui şi gustul produselor lactate indigene, decât gustul laptelui şi produselor lactate ajunse pe raftul magazinelor de prin alte ţări ale bătrânului continent, eu închei acest articol cu ceea ce doamna ing. Vancsa Rozalia crede că este foarte important în perspectiva conturată: „Producătorii de lapte să se organizeze în grupuri de producători care să fie înregistrate juridic!”.

Nu pot totuşi să mă abţin să nu mai adaug ceva la, haideţi să spunem, „post-scriptum”: pentru a ne apăra de cei ce ne-ar putea invada piaţa, cred eu că promovarea produselor locale în unităţi comerciale sau pe rafturi distincte ar putea fi o soluţie, mai ales dacă preţurile sunt accesibile, dacă ele sunt corelate cu calitatea produsului şi dacă, în afară de producători, procesatori şi asociaţii profesionale, întru susţinerea cauzei se vor implica şi autorităţile locale…

ŞTEFANA DRĂGHICI

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.