Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Pentru împăduriri au fost folosiţi aproximativ 750.000 de puieţi, majoritatea de molid
În acest an, campania de împăduriri s-a finalizat cu întârziere datorită condiţiilor meteorologice. Plantarea efectivă a puieţilor a început la jumătatea lunii aprilie. Pe suprafeţele forestiere administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita, lucrările de împăduriri s-au încheiat în această lună.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a spus că totuşi, deşi campania a început cu întârziere, condiţiile atmosferice au fost prielnice plantării puieţilor, deoarece nu au fost perioade cu temperaturi ridicate sau lipsite de precipitaţii. Astfel, „chiar dacă nu am mai plantat de multă vreme în luna iunie, deşi la ocoalele silvice de munte este frecvent, am reuşit să finalizăm împăduririle relativ repede”. „Ne declarăm efectiv mulţumiţi, pentru că toată campania a decurs fără probleme”, a spus directorul direcţiei silvice.
Acesta a reamintit că împăduririle sunt executate prin societăţi comerciale. Lucrările se licitează cu mult timp înainte de începerea plantărilor. Conform sursei citate, deoarece este criză de muncitori pe piaţa muncii din România, direcţia silvică a hotărât cu mult timp în urmă să nu mai angajeze lucrători sezonieri pe perioada de împăduriri, „pentru că e foarte greu ca personalul silvic să caute muncitori”. Pădurarii plecau cu mult timp înainte de împăduriri ca să încheie acorduri cu echipe de muncitori din zone mai îndepărtate, nu din judeţ. „Pentru a nu mai trece prin aceste greutăţi, ştiind că e şi foarte greu de găsit muncitori, am hotărât cu mult timp înainte să lucrăm cu prestatori”, a precizat şeful DS.
Au fost încheiate contracte cu societăţi comerciale specializate pentru toate cele cinci ocoale silvice din cadrul direcţiei silvice. Contractele au fost încheiate fără obiecţii şi fără contestaţii.
Ing. Cătălin Mutică a spus că, deşi s-a lucrat cu muncitori ai unor firme prestatoare, personalul silvic a fost prezent permanent în teren, pentru monitorizare şi pentru asigurarea sprijinului necesar: puieţi, materiale.
Plantări efective de puieţi pe 166 ha şi regenerări naturale pe 118 ha
În acest an, 284 de hectare de fond forestier au fost redate circuitului productiv, iar în următorii 4-5 ani pe aceste suprafeţe se vor contura viitoarele păduri. Din cele 284 de hectare, 80 ha au fost regenerate natural sau artificial în fond forestier de stat şi 204 ha în suprafeţele administrate de DS Harghita, dar care sunt în proprietatea primăriilor, composesoratelor şi persoanelor fizice.
În fond forestier de stat, din cele 80 de hectare, 35 ha sunt împăduriri efective şi 45 ha regenerări naturale. Cele 204 ha de terenuri împădurite natural sau artificial din fondul forestier privat se compun din: 131 ha prin plantări de puieţi şi 73 ha prin regenerări naturale. Concret, au fost plantări efective de puieţi pe 166 ha şi regenerări naturale au fost realizate pe 118 ha.
Directorul DS Harghita a spus că în fiecare an se doreşte ca regenerările naturale să se întindă pe suprafeţe cât mai mari, pentru ca viitoarele păduri să fie corespunzătoare tipului fundamental de pădure. Potrivit acestuia, prin regenerări naturale se dezvoltă un arborete asemănător cu cel care a existat înainte. Însă în acest an împăduririle depăşesc regenerările naturale deoarece în anii precedenţi au fost doborâturi de vânt şi golurile create în fondul forestier au fost însemnate, astfel că s-au plantat puieţi în foarte multe zone. Acesta va fi trendul şi în următorii 2-3 ani: suprafeţele împădurite artificial vor fi mai mari decât cele regenerate natural.
La cele cinci ocoale silvice din cadrul DS Harghita suprafeţele împădurite în acest an sunt: la OS Tulgheş – 96 hectare (34 ha în fond forestier de stat şi 62 ha în suprafeţele private administrate); la OS Borsec – 41 ha (8 ha şi 33 ha); la OS Topliţa – 88 ha (16 ha şi 72 ha); la OS Homorod – 19 ha (18 ha şi 1 ha); la OS Miercurea Ciuc – 41 (5 ha şi 36 ha).
90% din puieţii plantaţi în acest an sunt din specii de răşinoase
În această campanie de împăduriri au fost folosiţi aproximativ 750.000 de puieţi, dar în stocul direcţiei erau 1.166.000. „În fiecare an trebuie să ne reglăm stocul de puieţi în aşa fel încât să putem face faţă necesităţilor din primăvara următoare”, a declarat ing. Cătălin Mutică.
Din cei 750.000 de puieţi plantaţi în acest an, 600.000 au fost din specia molid. Practic, 80% din puieţii plantaţi au fost din specia molid. De asemenea, au fost plantaţi aproximativ 100.000 de puieţi de brad, ceea ce înseamnă că 90% din suprafeţe sunt împădurite cu specii de răşinoase, caracteristic acestei zone montane. Complementar, în formula de împădurire au mai fost introduşi şi 17.000 de puieţi de larice, 7.000 de gorun, 10.000 de fag, 23.000 de paltin de munte. Totodată, au mai fost plantaţi 1.000 de puieţi de cireş, într-o zonă în care se executau completări curente la Ocolul Silvic Homorod în staţiuni favorabile acestei specii.
Completări în plantaţii din anii trecuţi pe 33 de hectare
„În acest an am efectuat completări în terenuri în care în anii trecuţi procentul de prindere nu a fost satisfăcător. Anul acesta completări au fost efectuate pe 10 hectare păduri de stat şi 23 ha în fond forestier administrat. Aceste suprafeţe au fost plantate în anii anteriori şi nu fac parte din cifra totală de 284 ha împăduriri şi regenerări naturale integrale”, a spus ing. Cătălin Mutică.
În general, a continuat acesta, „procentul de prindere a puieţilor pe suprafeţele din judeţ este foarte bun, tinde spre 90%”. „Noi avem foarte puţine plantaţii care sunt declarate nesatisfăcătoare la controlul anual din toamnă. În funcţie de rezultatele controlului anual, în primăvară se intervine cu completări, acolo unde puieţii s-au uscat”, a explicat directorul DS Harghita.
DS Harghita, fiind în zonă de munte, nu efectuează împăduriri toamna
Acesta a explicat că DS Harghita, la fel ca marea majoritate a direcţiilor silvice din zona de munte, nu îşi programează lucrări de împăduriri în toamnă. Însă în toamnă urmează a se efectua controlul anual, care se execută în două etape. În etapa întâi controlul se efectuează în terenurile cu regenerări naturale, pentru a se vedea care este starea puieţilor. În etapa a doua se verifică puieţii din plantaţiile efectuate în acest an şi în cei precedenţi, care nu au atins starea de masiv. „Sunt inventarieri efectuate în teren de personalul silvic de specialitate – pădurari, şefi de district, ingineri – nu mai vorbim de prestatori, prin instalarea unor pieţe de probă în toate plantaţiile, prin care stabilesc procentul de prindere”, a spus şeful direcţiei silvice.
În toamnă mai sunt efectuate lucrările de evaluare a fructificaţiei şi, acolo unde este cazul, de recoltare a conurilor în cazul răşinoaselor şi extragerea seminţei. Sămânţa de molid se depozitează la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Braşov în condiţii corespunzătoare, iar cea de brad este semănată imediat, în toamnă, deoarece e foarte greu de păstrat. Pentru foioase se recoltează seminţe de paltin de munte pentru a fi însămânţate în culturile de la ocoalele silvice, în solarii sau câmp deschis.
***
Suprafaţa forestieră totală a judeţului Harghita este de 264.109 ha. Din aceasta, Direcţia Silvică Harghita din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva are în administrare 89.883 hectare fond forestier sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (1.661 ha). Din totalul terenurilor forestiere administrate de DS Harghita, aproape 23.000 de hectare sunt proprietate publică a statului, iar diferenţa aparţine altor proprietari.
Garda Forestieră Braşov, în a cărei rază de competenţă se află şi Harghita, a informat că în anul 2021 structurile private care administrează fondul forestier din judeţ (mai puţin suprafeţele forestiere administrate de RNP – Romsilva) au planificat să împădurească efectiv 449 hectare, cu 1.998.050 de puieţi. De asemenea, suprafaţa propusă a fi regenerată natural, în judeţ, în acest an, era de 248 ha.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
