Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Interviu cu Magdalena Ştefan (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca), Dan Ştefan (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti) şi Dan Buzea (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe), acești 3 arheologi coordonând un proiect în cadrul căruia au fost studiate cetăţi dacice din Harghita cu ajutorul tehnologiilor non-invazive, reaşezându-se documentaţia topografică a repertoriilor arheologice existente pe baze moderne
– Pe lângă lucrurile frumoase sunt şi cele mai puţin neplăcute. Cu ce dificultăţi v-aţi confruntat în desfăşurarea activităţilor?
– Contextul natural local face ca desfăşurarea activităţilor de teren să reprezinte o adevărată provocare: siturile fortificate se află în marea lor majoritate în zonă montană, împădurită, accesul la situri, inclusiv cu echipamente, dar şi cercetarea arheologică de teren fiind extrem de anevoioase. În plus, fundamentul vulcanic al Munţilor Harghitei reprezintă un real impediment în aplicarea metodelor geofizice bazate pe principii magnetice, de obicei cele mai des folosite în arheologie. De aceea rezultatele ştiinţifice ale acestui proiect sunt şi în sfera metodologică, prin găsirea celor mai potrivite formule de investigaţie adaptate unui teren dificil.
– După descoperirea acestor vestigii, cât de grea este conservarea monumentului?
– Activitatea de conservare a cetăţilor şi fortificaţiilor este una extrem de costisitoare şi se face în timpul şi după ce activitatea de cercetare arheologică şi restaurare (după caz) este în curs, sau este finalizată. Conservarea se face după un proiect bine definit, adaptat specificului fiecărui sit în parte, de către specialişti acreditaţi în acest domeniu. În cadrul proiectului nostru, activitatea de conservare nu a fost inclusă deoarece prin cercetările non invazive nu au fost afectate în nici un fel aceste fortificaţii.
Fortificaţiile dacice trebuie protejate de către instituţiile de cultură, precum şi de acelea care au atribuţii în acest domeniu, împotriva factorilor de distrugere antropică şi a furturilor provocate în special de căutătorii de comori.
Intenţionăm ca la finalul proiectului, documentaţia topografică rezultată să o punem la dispoziţia autorităţilor locale şi să facem, de asemenea, demersuri pentru includerea siturilor noi descoperite în Repertoriul Arheologic Naţional.
În lipsa unor trasee şi a altor forme de promovare, crearea unor tururi virtuale ar putea să aducă cetăţile dacilor mai aproape de public
– Ar fi posibilă o dezvoltare turistică în jurul acestor cetăţi?
– În ciuda numărului mare de cetăţi şi a potenţialului din zona depresiunilor din Estul Transilvaniei, impactul lor asupra publicului este redus. Dacă pentru multe cetăţi incertitudinea de localizare şi sălbăticia generală a peisajelor montane din Harghita şi Covasna reprezintă piedici reale în calea cunoaşterii directe, pentru celelalte – cu o localizare mai bine-cunoscută şi vizitatori mai temerari, nu există amenajări de trasee ori panouri de sit, hărţi tematice. Nici cei care ar vrea să ia contact cu monumentele prin intermediul muzeelor sau materialelor de popularizare nu ar avea prea multe resurse la dispoziţie, nefiind încă elaborate materiale de prezentare generală. O integrare într-un circuit turistic modern trebuie realizată numai după ce o parte din aceste cetăţi sunt cercetate, restaurate şi conservate.
Noi credem că prin datele acumulate în prezentul proiect (în special documentaţia aerofotografică) să putem contribui la realizarea unor produse de genul tururilor virtuale sau prezentărilor multimedia care ar putea să aducă cetăţile dacilor mai aproape de public. Avem în plan şi realizarea unui album dedicat cetăţilor dacice investigate de noi.
Am depus deja un alt proiect în cadrul unui concurs de proiecte culturale la nivel naţional (Fondul Cultural Naţional), în vederea valorificării prin intermediul unei expoziţii a vestigiilor dacice din Sud-Estul şi Estul Transilvaniei. Dacă proiectul va fi finanţat, expoziţia va putea fi văzută şi la Miercurea-Ciuc, la secţia Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, în octombrie 2015.
– Ce şantiere arheologice mai sunt deschise în judeţul Harghita şi ce lucrări mai aveţi în plan?
– În prezent, singurul sit arheologic finanţat de Ministerul Culturii în judeţul Harghita se află la Păuleni-Ciuc, satul Şoimeni-Csikcsomortán, punctul „Várdomb-Dâmbul Cetăţii”.
Cercetările arheologice din anii 1999-2014, desfăşurate în situl preistoric de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, judeţul Harghita, de către un colectiv condus de dr. Valerii Kavruk, au adus informaţii importante pentru cunoaşterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariuşd-Tripolie (mil. V-IV î.Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î.Hr.), Coţofeni (mil. III î.Hr.), Jigodin (mil. III î.Hr.), Costişa (mil. III-II î.Hr.) şi Wietenberg (mil. II î.Hr.), descoperiri care pot fi văzute în cadrul Expoziţiei de bază de la sediul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe.
Cercetări arheologice sistematice mai sunt realizate şi de Universitatea „Valahia” din Târgovişte, în parteneriat cu mai multe instituţii din ţară, în zona Cheile Vârghişului, jud. Harghita, în punctele: Peştera Ursului, Peştera Cailor şi Adăpostul 122. Cercetările sunt coordonate de arheologul dr. Marian Cosac – responsabil (UV Târgovişte), şi au ca scop investigarea locuirilor paleolitice din aceste peşteri.
Pe viitor ne propunem să obţinem resursele care să ne permită să ne continuăm activităţile de teren şi investigarea siturilor preistorice şi dacice din Depresiunea Ciucului. Avem în plan chiar desfăşurarea unor mici săpături de verificare în zona sitului nou descoperit de la Jigodin IV.
LIVIU CÂMPEAN
