În mai începe Recensământul General Agricol

• A trecut un deceniu de la ultimul, realizat în 2010. Noua acţiune, de mare anvergură, va asigura informaţii complexe şi date statistice pentru realizarea unui tablou al caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole din România

Recensământul se va desfăşura în perioada 10 mai – 31 iulie, când în jur de 400 de recenzori vor vizita cele 70.000-80.000 de exploataţii agricole din judeţ, de la cele mai mari până la cele personale, cu unul până la câteva animale în gospodărie.

„Recenzorii vor merge din poartă în poartă, la fiecare exploataţie agricolă şi, pe baza unui program informatic, se înregistrează datele declarate de către agricultori sau de către şeful exploataţiei. Anul de raportare la nivelul căruia se înregistrează datele este 2020. În baza datelor colectate, înregistrate, finalizate şi interpretate la finalul fazei de teren, se vor realiza sau ajusta programele şi politicile agricole comune la nivelul Uniunii Europene, programele şi politicile naţionale agricole şi de dezvoltare rurală, precum şi cele de mediu, aşa-numitul Acord verde european, stabilindu-se inclusiv impactul agriculturii asupra mediului”, a declarat Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Harghita.

Potrivit domniei sale, în prezent se contractează recenzorii, care vor fi instruiţi asupra modului de desfăşurare a recensământului. În Harghita vor fi în jur de 400 de recenzori locali, la care se adaugă recenzorii şefi şi coordonatorul la nivel judeţean.

Este bine să ştiţi că, atunci când sunt pe teren, recenzorii trebuie să aibă asupra lor o legitimaţie cu fotografie, pe care o va prezenta înainte de a vă adresa întrebările propriu-zise.

„Recenzorii vor fi oameni din localitate, care o cunosc bine. Este un aspect important, pentru că ei vor avea şanse mai mari să se apropie de localnici şi să obţină informaţii relevante. Nu vor mai exista clasicele fişe, totul se va desfăşura în sistem electronic, inclusiv validarea”, a adăugat directorul Romfeld Zsolt.

În actualul context epidemiologic, în funcţie de evoluţia ratei de infectare cu virusul SARS-CoV-2, se vor impune o serie de măsuri, care să limiteze riscul de infectare al recenzorilor, numărul de exploataţii selectate şi modalitatea de colectare a datelor urmând să fie adaptată la nivelul fiecărei localităţi.

În Harghita sunt în jur de 75.000 de exploataţii agricole, predominând cele mici. Exploataţiile mari, în adevăratul sens al cuvântului, sunt puţine.

„Fermierii activi, care beneficiază şi de subvenţie, deţin până în 22.000 de exploataţii agricole mixte, cele mai multe sunt vegetale şi zootehnice şi puţine sunt exclusive pe zootehnie; restul, până la 75.000-80.000, sunt exploataţii agricole pentru consum propriu.

Chiar dacă suprafaţa cultivată cu cartofi s-a înjumătăţit în ultimii 25 de ani, cartoful trebuie să rămână cultura principală în Harghita, fiind favorizată atât de condiţiile meteorologice, cât şi de calitatea solului, susţin specialiştii.

„Cartoful trebuie să rămână cultura principală aducătoare de venit în exploataţiile agricole. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate, acum nu mai este cultura principală, acest titlu fiind deţinut în prezent de cerealele păioase, care ocupă o suprafaţă dublă faţă de cea cultivată cu cartofi. Anul trecut, suprafaţa ocupată de cartofi a fost în jur de 7.000 de hectare, pe când cerealele păioase de toamnă au fost semănate pe circa 14.000 de hectare. Însă totul se subordonează culturii cartofului, având în vedere că în condiţiile climatice şi pedologice din Harghita nu se pot obţine culturi cerealiere rentabile şi profitabile”, a explicat directorul DAJ Harghita.

În schimb, susţine şeful agricultorilor harghiteni, ar fi bine să fie reînfiinţate culturi dezvoltate cândva, care acum apar pe suprafeţe foarte mici: sfecla de zahăr de pildă, care acum ocupă 250 de hectare, faţă de aproximativ 4.000 de hectare în urmă cu 25-30 de ani. Ar mai fi nevoie de plante tehnice, dar, neavând piaţă de desfacere, nimeni nu se încumetă; la fel se întâmplă şi în cazul culturii inului şi a cânepei.

În schimb, au apărut culturi noi, precum cea de rapiţă pentru ulei, cea de muştar şi altele.

Recensământul General Agricol (RGA) va evidenţia schimbările intervenite în ultimul deceniu, referitoare la caracteristicile structurale ale exploataţiilor agricole, în privinţa situaţiei suprafeţelor agricole utilizate, a suprafeţelor care fac obiectul unor subvenţii, a celor aflate sub restricţii de mediu, precum şi a efectivelor de animale şi adăposturilor acestora, dar şi a persoanelor care au lucrat în agricultură.

Iar rezultatele RGA vor fi utilizate de către decidenţi politici, cercetători, fermieri şi publicul larg, pentru a înţelege mai bine starea şi structura sectorului agricol, dar şi impactul agriculturii asupra mediului înconjurător.

Potrivit datelor INS, România este ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană, deţinând 33% din totalul celor din UE. Dar sunt şi cele mai mici exploataţii agricole din Uniune, având o dimensiune medie de 3,6 hectare/exploataţie, cu mult mai mică decât dimensiunea medie la nivelul UE, de 16,6 hectare/exploataţie.

În campania care va fi demarată de Guvernul României în data de 10 mai sunt implicate trei instituţii: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Afacerilor Interne care asigură suportul tehnic la recenzare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii