În legătură cu subiectul „urşii şi pagubele produse de aceştia în Harghita”: „A trecut vremea petiţiilor şi a propunerilor de modificare a legislaţiei, răbdarea noastră este pe sfârşite!”

octombrie 18, 2016 in Agricultură/Ecologie, Societate

Având în vedere contextul naţional actual referitor la problematica vânării exemplarelor de animale sălbatice din speciile urs, lup şi pisică sălbatică şi din dorinţa de clarificare şi rezolvare a acestei situaţii, Consiliul Judeţean Harghita a organizat o şedinţă, la sediul său, în data de 14 octombrie. Au fost invitaţi şi au participat: consilieri judeţeni, preşedinţi ai asociaţiilor de vânători, vânători, primari din judeţ şi, printre alţii, un reprezentant al Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice. Mediatorul acestei şedinţe a fost Márton István – director ADI Dezvoltarea Rurală şi Camera Agricolă Harghita. Toţi participanţii la această întâlnire au primit un Raport cu privire la situaţia urşilor şi daunelor provocate de animalele sălbatice în judeţul Harghita, raport care a stat la baza dezbaterilor care au urmat şi a propunerilor care s-au formulat, scopul fiind acela ca toate aceste elemente să fie aduse la cunoştinţa Guvernului şi a ministerului de resort, dar şi la Bruxelles.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a fost cel care a pornit şirul luărilor de cuvânt, care la început s-au rezumat doar la două, însă, pe parcurs, doritorii să spună ceva păreau că nu se mai termină. Dar, deocamdată, să rămânem la discursul preşedintelui Borboly, respectiv părerea acestuia despre acest subiect.

„Mă bucur că noi, Consiliul Judeţean Harghita, am reuşit acum ceea ce nu am reuşit de-a lungul a 9 ani, să obţinem să vină la o astfel de discuţie cineva din partea celor implicaţi, deşi am avut nenumărate apeluri, consultări şi întrebări referitor la faptul că viaţa umană este pusă în pericol de către urşi. Pentru aceştia chiar nu înseamnă mare lucru viaţa oamenilor. De fapt, o singură dată s-a întâmplat să vină în Harghita cineva, este vorba despre Kelemen Márton, în calitate de consilier al ministrului Borbély László, pe altcineva nu am mai văzut şi asta este o problemă. Din 2008 ne ocupăm cu acest subiect, în Harghita, pentru a opri urşii să producă daune; gardul electric nu este o soluţie viabilă, şi apoi Curtea de Conturi ne-a şi cerut justificări de ce am dat bani pentru aşa ceva. Ar fi bine să se vadă şi în Bucureşti că gardul electric nu este o soluţie! Mulţumesc echipei care a elaborat raportul în care sunt trecute părerile tuturor şi am dori ca d-na ministru din fruntea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să ţină seama de acestea şi să ia decizii în consecinţă. Împreună cu judeţele Braşov, Mureş, Covasna vom înainta ministerului petiţia noastră în care arătăm esenţa problemei, anume că nu vorbim doar despre victime umane, ceea ce este un pericol imens, şi văd că la Bucureşti se vrea să se scoată din mâna Asociaţiilor de vânători problematica urşilor, se vrea înfiinţarea unui corp armat, însă nu ştiu ce vor face cei din Bucureşti când copii din Harghita vor fi speriaţi de urs şi în cât timp vor putea să se deplaseze pentru a interveni. Din păcate, o nouă structură presupune directori, secretare, birouri şi o grămadă de lucruri de prisos. Nu înţeleg de ce nu se bazează ministerul pe ceea ce avem. Asta trebuie să spunem Bucureştiului şi aş face un apel Bucureştiului să se ştie că oamenii din Harghita iubesc natura. În calitate de membru al Comitetului Regiunilor, am fost surprins să constat că cei de la Bruxelles nu au auzit de victimele omeneşti cauzate de urşi. Am făcut o trecere în revistă a legilor din domeniu şi nici unul nu tratează acest aspect, totul se referă şi rămâne la nivelul daunelor. Întreb: la ce bun este orice despăgubire pentru omul care a suferit un accident care pune în pericol viaţa acestuia sau un copil de 14 ani care a suferit o traumă pe care o va purta toată viaţa? Pe de altă parte, se înregistrează pagube în culturi, oamenii, cei care au, îşi iau arma la seceriş, dar la ce bun dacă legea nu-i permite să împuşte ursul care face prăpăd în culturi… Normele juridice nu ne oferă nici o soluţie bună nici pentru despăgubiri. Pentru că la Bruxelles nu s-au ştiut aceste lucruri, atunci când ursul a fost inclus pe lista animalelor protejate prin lege, şi asta pentru că nu au fost informaţi asupra acestui tip de pericol, din păcate, cota de vânătoare a fost stabilită în urma unui calcul eronat. Sunt foarte multe lucruri care rămân de discutat, despre prădători, păşunat, relaţia fermieri-vânători şi multe altele. Eu nu sunt pentru a ne face singuri dreptate, ci sunt pentru a rămâne la dialog şi să convingem factorii de decizie să nu ia decizii în baza unora cu vocea mai tare, ci să vadă problema în ansamblul său şi, dacă avem o populaţie mare de urşi, atunci ponderea deciziilor să se ia aici! Sper ca ceea ce facem noi azi să fie un pas înainte!”.

∗∗∗

În numărul următor al ziarului „Informaţia Harghitei” vom reveni cu mai multe detalii de la această întâlnire care, la un moment dat, a devenit foarte furtunoasă şi chiar agresivă la adresa unuia dintre participanţi.

AURELIA ILUŢ