În Harghita sunt 2.380 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 15 septembrie 2019
Home » Învățământ » În Harghita sunt 2.380 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
În Harghita sunt 2.380 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

În Harghita sunt 2.380 de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

 Inspectoratul şcolar se va implica în ameliorarea situaţiei acestora

 

Pentru că plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă, în străinătate, aduce schimbări în viaţa familiei care îşi pot lăsa o puternică amprentă în dezvoltarea copiilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita a decis să-şi îndrepte atenţia către aceşti copii.

Iar un prim pas făcut în acest scop a fost crearea unei baze de date privind situaţia acestor elevi. Baza de date a fost, ulterior, prelucrată şi, astfel, s-au putut vedea o serie de statistici.

Inspectorul şcolar Lucica Erdei spunea, în cadrul unei conferinţe de presă, că la nivelul judeţului Harghita sunt 2.380 de copii (elevi) ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Din aceştia, 641 de copii au doar mama plecată, 1.379 de copii au taţii plecaţi în străinătate, iar cu ambii părinţi plecaţi sunt 360 de copii.

Procentual, din totalul populaţiei şcolare, 4,4% dintre copii au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste graniţă.

În ceea ce priveşte situaţia pe ciclu de învăţământ, cele mai multe cazuri se regăsesc la nivelul primar şi liceal: 27,7%, respectiv 27,4% dintre elevi au părinţii plecaţi din ţară. Pe cifre, situaţia elevilor care au cel puţin un părinte plecat la muncă arată astfel: 338 de copii din ciclul preşcolar; 660 de elevi din clasele I-IV; 627 de elevi sunt în clasele V-VIII; 653 sunt la liceu, iar 102 urmează şcoala profesională.

Părinţii care şi-au lăsat copiii acasă au ales să muncească în ţări din Uniunea Europeană, dar şi în ţări din Asia. În cele mai multe cazuri, copiii au fost lăsaţi în grija rudelor (bunici, unchi), dar sunt şi situaţii în care ei au rămas în centrele de plasament.

Dintre şcolile care au cei mai mulţi elevi aflaţi în această situaţie se evidenţiază Şcoala Gimnazială „Geo Bogza” din Bălan, unde 108 elevi au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. În acest top urmează Şcoala Gimnazială „Áprily Lajos” din Praid (96 de elevi), Şcoala Gimnazială „Sf. Ilie” Topliţa (92 de elevi) şi Şcoala Gimnazială „Fráter György” din Remetea (90). Dar unităţi de învăţământ în care sunt peste 40 de elevi ai căror părinţi au plecat la muncă se găsesc pe întreg judeţul: Topliţa, Ditrău, Remetea, Bălan, Miercurea-Ciuc, Zetea, Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc etc.

 

 Planul de măsuri

După ce s-a realizat această bază de date s-a constatat că numărul elevilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate, la muncă, a crescut faţă de anii precedenţi. Astfel, s-a ajuns la concluzia că este important să se vină în ajutorul acestora.

„Următorul pas pe care l-am făcut – spunea inspectorul Lucica Erdei – a fost să constituim un grup de lucru. Ne-am gândit să nu facem acest plan de măsuri din pix: am dorit să chemăm directorii de la aceste unităţi unde sunt cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, să constituim cu ei un grup de lucru – nu numai cu directorii, ci şi cu psihologii din şcoală – şi să cunoaştem realităţile acestor copii, realităţile din şcolile respective şi, împreună cu ei, să elaborăm un plan de acţiune pe care să îl aplicăm în toate şcolile care au copii aflaţi în această situaţie”.

Grupul de lucru care s-a format este compus din 14 persoane – directori şi psihologi şcolari, iar în cadrul primei întâlniri s-au discutat realităţile cu care se confruntă şcolile respective.

„Cu această ocazie – continua Lucica Erdei – am aflat şi eu multe lucruri pe care nu le intuiam vizavi de situaţia copiilor, comportamentele acestor copii. Împreună am realizat acest plan de măsuri care cuprinde două părţi: datele statistice şi planul de acţiune, de intervenţie şi de sprijin pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Obiectivele acestui plan de acţiune, în număr de 9, sunt: consilierea copiilor; consilierea tutorilor legali în grija cărora au rămas aceşti copii; realizarea unor tabere şi a unui club pentru a-şi petrece timpul liber; organizarea unor activităţi extraşcolare; implicarea consiliului şcolar al elevilor în activităţi de sprijin şi de comunicare, de socializare cu aceşti copii; întărirea relaţiei de parteneriat cu alte instituţii care pot să vină în sprijinul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”.

Totodată, a fost realizat şi un calendar al activităţilor, iar în ultima parte a planului de acţiune este cuprins un material de sprijin pentru profesorii care vor lucra cu aceşti copii.

„Primul lucru necesar este să întărim imaginea de sine a acestor copii. Plecarea părinţilor la muncă în străinătate determină manifestări psihocomportamentale foarte diferite, în funcţie de vârsta copiilor, de relaţia pe care au avut-o cu părinţii şi, din acest motiv, stima lor de sine scade odată cu plecarea părinţilor. Profesorii trebuie să fie conştienţi de importanţa rolului pe care îl au în formarea stimei de sine la copii”, preciza inspectorul şcolar.

 

 Nu putem să fim părinţi, dar putem contribui cu ceva

Inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita, Bartolf Hedwig, spunea că fiecare persoană din sistem trebuie să facă câte ceva pentru a-i ajuta pe copiii aflaţi în această situaţie pentru a nu se simţi părăsiţi chiar de toţi. „Pentru că ei, când merg acasă, n-au cu cine să stea de vorbă, n-au de la cine să primească un sfat, n-are cine să-i consoleze dacă au dat de un necaz, iar şcoala, într-o anumită măsură, prin psihologi, diriginţi şi cadre didactice încearcă să recupereze din aceste minusuri pe care familia le creează. Nu putem să fim părinţii fiecărui copil, dar putem să contribuim cu ceva, astfel încât copiii să nu simtă că sunt părăsiţi de toată lumea”, spunea Bartolf Hedwig.

Aceasta a continuat, precizând că „a sta şi a constata nu este suficient. Trebuie să şi facem nişte paşi. Noi facem cum putem noi, adică cu mijloacele care ne stau nouă la dispoziţie – adică pe partea educativă, care este cea mai importantă. Cine, ce poate face pe parte socială, materială, ţine de alte instituţii.

Cred că dacă ne ocupăm de copil este cel mai mare câştig. Dacă te ocupi de el, stai cu el, copilul simte că are o persoană căreia să se adreseze”.

 

 Câteva consecinţe ale abandonului copiilor

În cadrul materialului prezentat de inspectoarea Lucica Erdei se arată şi câteva pericole la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate.

Astfel, se precizează că se pot dezvolta unele tipuri de tulburări de comportament, mergând de la indisciplină, conflicte cu colegii, absenteism şcolar şi până la agresivitate ori consum de droguri. De asemenea, poate să intervină o tendinţă de automarginalizare sau alegerea unui anturaj nepotrivit.

Aceşti copii sunt supuşi unui risc sporit de abandon şcolar, dezinteres pentru învăţătură. Alte riscuri la care sunt supuşi: comiterea unor infracţiuni; sfidarea părintelui sau a tutorelui legal şi a altor adulţi din preajma lor; stres permanent şi dezvoltarea de diferite patologii, cum ar fi ticuri ori depresii.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.