În Harghita, numărul pacienţilor aflaţi în tratament pentru diabet zaharat creşte de la un an la altul | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 18 octombrie 2021
Home » Sănătate » În Harghita, numărul pacienţilor aflaţi în tratament pentru diabet zaharat creşte de la un an la altul
În Harghita, numărul pacienţilor aflaţi în tratament pentru diabet zaharat creşte de la un an la altul

În Harghita, numărul pacienţilor aflaţi în tratament pentru diabet zaharat creşte de la un an la altul

Sănătate, că-i mai bună decât toate!

 

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, dr. Lidia Sîngeorzan, medicul şef al CAS Harghita şi ec. Duda Tihamér Attila, preşedintele-director general al aceleiaşi instituţii, au considerat că, având în judeţ persoane ale căror afecţiuni sunt tratate prin programele/subprogramele naţionale de sănătate, finanţate din FNUASS şi din transferuri de la MS, o analiză atentă a lor ar putea prezenta interes pentru mulţi asiguraţi ai sistemului public, scop în care mi-au şi pus la dispoziţie concluziile ce s-au desprins în urma acestui demers.

Cu speranţa că mulţumirile adresate în numele dumneavoastră, cititori ai jurnalului nostru, le va răsplăti efortul, intru abrupt în subiect şi vă spun că, în 2014, în Harghita, s-au derulat 8 programe/subprograme de sănătate, al căror buget a fost mai mare cu aproximativ 2.000.000 lei faţă de 2013. Această creştere bugetară se localizează la oncologie, diabet, boli rare, hemofilie şi ortopedie, iar scăderea bugetară la osteoporoză.

De remarcat aici e şi faptul că, din 2014, s-au alocat sume separate pentru profilaxia copiilor cu vârste între 1 şi 18 ani, în cadrul programului de hemofilie, program de sine-stătător din 2013, care s-a desprins din bolile rare.

Fără a zăbovi prea mult asupra sumelor contractate de spitalele din Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa, în perioada 2011-2014, reţin totuşi că ele au crescut per total la programul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică (dializă) şi au scăzut la programul oncologic la SJU Miercurea-Ciuc.

Presupunând că ceea ce vă prezint eu sumar ar putea să nu vă trezească interesul, rezultatele celor două controale efectuate în anul trecut de Compartimentul de Control al CAS Harghita, împreună cu medicul şef, dr. Lidia Sîngeorzan, ar putea-o face, ele fiind axate pe spitalele şi centrele de dializă care au derulat programe de sănătate.

Şi dacă la programe s-a constatat că fondurile alocate au fost folosite potrivit destinaţiilor, la farmaciile cu circuit închis lucrurile stau cam în felul următor: la diabetul zaharat, la toate spitalele din judeţ erau medicamente pentru mai multe luni, la cel din Gheorgheni existând stocuri numai de insulină, care acopereau necesarul, după consumul anului analizat, pentru o perioadă estimată de circa 1 an, motiv pentru care, în luna decembrie, i s-a retras suma iniţial acordată. Tot la acelaşi program au fost medicamente fără mişcare la Spitalul Municipal Gheorgheni şi Spitalul Municipal Toplița. În cadrul programului oncologic au fost identificate la SJU Miercurea-Ciuc stocuri fără mişcare, în valoare totală de 21.267,18 lei, iar la cel de hemofilie exista un stoc mai mare de medicamente achiziţionate spre sfârşitul anului, ca urmare a fondurilor ceva mai substanţiale acordate tratamentului profilactic al accidentelor hemoragice pentru bolnavii cu forme severe de boală, cu vârsta între 1-18 ani.

În aceeaşi unitate au existat, de asemenea, medicamente care au expirat în cursul lui 2014, oncologice, antidiabetice şi pentru osteoporoză, a căror valoare, imputată spitalului, a fost de 915,96 lei.

Cu o sumă calculată prin aplicarea unui procent de 1% din valoarea contractului a fost sancţionat şi Spitalul Municipal Gheorgheni, datorită raportărilor eronate către Casă (ex.: persoane fără diagnostic specific sau persoane care nu au fost internate în perioada raportării).

Cât priveşte furnizarea serviciilor de dializă de către SC Diaverum Ro SRL, s-a constatat că prin ambele centre a fost depăşit bugetul alocat datorită bolnavilor în tranzit, cu preponderenţă a bolnavilor din străinătate, dar şi pentru că faţă de o medie de 12 şedinţe/lună/pacient se fac 13-14 şedinţe.

După ce a cântărit bine situaţia, echipa de control a concluzionat că „acest fapt nu este imputabil furnizorului”.

Fără a detalia elementele referitoare la consumul comparativ de medicamente în perioada 2011-2014, reţin totuşi că fondurile cele mai mari alocate/program, respectiv consumul cel mai mare în 2014 a fost pentru Programul naţional diabet zaharat, unde se înregistrează şi numărul cel mai mare de pacienţi în tratament (cu 400 mai mulţi faţă de 2013) şi acesta în creştere de la an la an. De asemenea, la acest program s-au adăugat şi seturile de consumabile pentru pacienţii care folosesc pompe de insulină, eliberate prin cabinetul de diabet zaharat din Miercurea-Ciuc.

Referitor la numărul bolnavilor şi costul mediu/bolnav, iată pe sărite câteva cifre care, nu exclud, să vă întristeze, aşa cum m-au întristat şi pe mine: PN (program naţional) oncologic, medicamente – în 2012 au fost 871 bolnavi (4.546,19 lei cost mediu/bolnav); în 2013 – 937 bolnavi (5.142,34 lei); în 2014 – 1.073 bolnavi (5.091,87 lei); PN diabet zaharat, medicamente: în 2012 – 9.865 bolnavi (937,99 lei); 2013 – 10.135 bolnavi (948,89 lei); în 2014 – 10.526 bolnavi (990,00 lei); PN hemofilie – 2012 – 10 bolnavi (22.323,99 lei); în 2013 – 10 bolnavi – (20.008,36 lei) în 2014 – 11 bolnavi (26.525,46 lei, cost mediu pe bolnav).

Pun aici punct şi trec mai departe reţinând că, faţă de 2013, la diabet zaharat a existat o creştere cu 391 de bolnavi în tratament, la oncologie cu 136 şi la dializă cu 13 bolnavi.

De menţionat că la bolile rare – mucoviscidioză copii, există în tratament 3, din care unul cu scheme de tratament foarte scumpe; la fel şi în cazul pacientului adult, motiv pentru care Harghita depăşeşte constant costul mediu naţional/pacient.

Cât priveşte programul ortopedic (endoprotezare), în 2014 suma alocată s-a dublat faţă de 2013 şi cu toate acestea lista de aşteptare a anului a rămas tot mare, la finele lui figurând pe ea 104 persoane, din care 21 din 2012-2013. În plus, au mai fost operaţi 59 de bolnavi care au achitat contravaloarea endoprotezei.

Înţelegând cam cum stau lucrurile în acest plan şi câtă suferinţă se adună în jurul lor, nu poţi să nu speri că, într-o zi, după modelul CAS Harghita, sau după altele, cineva bine intenţionat se va apuca să calculeze cât din această suferinţă îndurată de unii dintre semeni ar fi putut fi atenuată dacă în această ţară s-ar fi furat mai puţin. Gândiţi-vă numai la cei 104 oameni despre care vorbeam anterior şi cu certitudine veţi fi de acord cu mine…

Până atunci, aveţi grijă de sănătate, că-i mai bună decât toate!

ŞTEFANA DRĂGHICI

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.