În Harghita, asistenţa comunitară a împlinit 10 ani | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 17 octombrie 2021
Home » Societate » În Harghita, asistenţa comunitară a împlinit 10 ani
În Harghita, asistenţa comunitară a împlinit 10 ani

În Harghita, asistenţa comunitară a împlinit 10 ani

Cu câteva zile în urmă, la Miercurea-Ciuc a avut loc o întâlnire a asistenţilor comunitari din judeţ prilejuită de împlinirea a 10 ani de când a pornit acest program iniţiat de Consiliul Judeţean. Momentul s-a vrut şi chiar a fost unul festiv. Cei prezenţi în sala de protocol – oameni ce-şi au domiciliul în localităţi izolate şi care îi ajută pe cei aflaţi într-o situaţie grea şi foarte grea, alături de preoţi, pentru că în aceste sate mici izolate unde greu ajunge vreun semnal din viaţa exterioară preotul este acela care contribuie la protejarea imaginii satului – au fost felicitaţi de către preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, pentru tot ce au făcut spre binele locuitorilor din cătunele din judeţ. La întâlnire au mai fost prezenţi: Elekes Zoltán, directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, direcţie care derulează programul de asistenţă comunitară în judeţ, Solymosi Alpár, Pastor al Bisericii Unitariene Miercurea-Ciuc, Bányász József, director – Dezvoltare Comunitară Rurală – Caritas Alba Iulia, Ion Proca, consilier judeţean.

În discursul de bun-venit, Borboly Csaba a spus printre altele: „Acest program de asistenţă comunitară a pornit de jos în sus, am vorbit şi am acţionat pentru mica electrificare, pentru case de rugăciuni, am organizat clăcile pentru reperarea unităţilor de învăţământ în aceste sate mici, acum trebuie să vorbim şi despre micul program de Internet în aceste aşezări în care greu ajung semnalele din lumea exterioară, sunt aşadar o serie de programe care îmbunătăţesc viaţa în aceste localităţi, dar ar trebui să adunăm aceste mici programe într-unul singur pe care Consiliul Judeţean ar trebui să-l adopte printr-o hotărâre prin care să definească ce este satul mic. Acest lucru ar însemna că programele noastre vor avea un aport mai substanţial pentru satele mici, chiar şi programele de investiţii vor avea un segment pentru satele mici şi astfel să ne îngrijim ca o parte din banii Consiliului Judeţean vor ajunge direct acolo, în satele mici izolate. Altfel spus, am dori să elaborăm o strategie pentru satele mici şi care să cuprindă toate programe: culturale, de tineret, sport, turism, şi altele”. Preşedintele Borboly a făcut referire şi la faptul că suma alocată pentru asistenţii comunitari nu este pe măsura rolului foarte important al acestora şi nu a exclus posibilitatea ca în viitor poate din surse europene această sumă să poată fi suplimentată. Preşedintele Borboly a spus în acest context că aşteaptă din partea reprezentanţilor mass-media sprijin pentru a conştientiza faptul că pentru cei 10 la sută din populaţia judeţului care trăiesc în zone izolate, cei 90 la sută trebuie să facă un sacrificiu fiindcă ajutorul dat acestora se va reflecta şi asupra celor 90 la sută în mod pozitiv. „Deja, spunea preşedintele, acele fabrici mari nu vor mai reveni în judeţ, aşadar resursele noastre sunt cele rurale şi de aceste resurse ne-am putea agăţa. Pentru asta încă o dată vă mulţumesc pentru munca depusă şi cred că dacă facem împreună acest lucru efectele se vor vedea imediat”.

 Rezultatul unei triple colaborări

Asistenţa comunitară în judeţul Harghita este un program inovativ la nivel naţional, care a găsit soluţii noi chiar în lipsa unei legislaţii specifice. Este rezultatul unei triple colaborări – a precizat directorul Eelekes Zoltán – ONG-uri, consilii locale şi Consiliul Judeţean. Scopul urmărit a fost acela de a asigura servicii comunitare persoanelor care necesită ajutor în localităţile izolate din judeţ, primăria asigurând salarizarea asistentului comunitar, ONG-ul asigură automobilul şi telefonul mobil al asistentului comunitar, iar Consiliul Judeţean asigură combustibilul automobilului şi reparaţiile minore ale acestuia, precum şi cheltuielile telefonului mobil. Cadrul bugetar alocat al programului pentru anul 2014 este de 50.000 lei. Bugetul, s-a arătat, a oscilat de la an la an, în 2005 era de 10.000 lei, în 2009 ajunsese la 70.000 lei pentru ca în 2014 să ajungă la 50.000 lei.

Scopul urmărit de asistenţa comunitară este acela de a stopa declinul social al localităţilor mici sau izolate şi readucerea lor în circuitul societăţii, împiedicarea atrofierii acestor comunităţi şi a întârzierilor în dezvoltare, implicit îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, accesul la serviciile publice şi, nu în ultimul rând, facilitarea dezvoltării serviciilor sociale de bază, extinderea funcţionalităţii localităţilor şi ridicarea calităţii vieţii şi întărirea atracţiei tinerilor pentru regiunile rurale (Asupra acestui program de pionierat şi asupra realizărilor în decursul a 10 ani, vom reveni într-un număr viitor).

 Să-i ajutăm pe aceia care nu se pot ajutaj

Pastorul Bisericii Unitariene Miercurea-Ciuc, Solymosi Alpár, trecând în revistă realizările asistenţei comunitare în decursul acelor 10 ani, a spus, printre altele, că doreşte să stabilească faptul că asistenţa comunitară este un loc de muncă şi ar trebui tratat ca atare. „Aici sunt 25 de asistenţi comunitari, este un rezultat pozitiv, dar aş vrea ca în următorii 10 ani să înfiinţăm încă 100 de asistenţi comunitari”. La rândul său, Bányász József, privind spre viitor, a lansat ideea că „ar fi bine să se facă un cadastru al valorilor în acele localităţi izolate şi resursele care ne stau la dispoziţie ar trebui să le folosim pentru a-i aduce pe tineri în aceste zone; acest rol ar trebui întregit cu unul de dezvoltare rurală şi ar fi bine ca această meserie de asistent comunitar să fie inclusă în nomenclatorul profesiilor din România – şi atunci am putea obţine şi resurse guvernamentale”.

 Răspunderea societăţii, răspunderea statului

Cu emoţie şi cu vorbe de preţuire la adresa asistenţilor comunitari, Ion Proca, consilier judeţean, a spus printre altele: „Nu cred că asistenţa comunitară trebuie învăţată în vreo şcoală, faptul că încercăm să legalizăm, să pledăm acum în favoarea unor noi meserii e bine că o facem pentru că, până la urmă societatea, statul în fond, trebuie să răspundă şi în felul în care ştie să-şi plătească oamenii care lucrează pentru ea/el. Cu atât mai mult este valoroasă lucrarea dumneavoastră ca asistenţi comunitari, cu cât ea are o doză enormă de voluntariat, de bun simţ, de inimă mare, pe care încă o mai au unii dintre noi, dar care pot să servească de bune modele”.

În privinţa asistenţilor sociali în general în judeţul Harghita se pot spune lucruri foarte bune, apreciabile. După cum spunea consilierul Proca, „Harghita are o situaţie specială şi pentru faptul că a fost inovatoare de la început, dar şi pentru faptul că există un spirit comunitar lăudabil şi există un curaj al iniţiativelor remarcabil”.

 Nu vreau să mă plâng

Printre cei care au mai luat cuvântul se numără d-na Nagy Elisabeta, din localitatea Trei Fântâni. A cerut cuvântul nu pentru a se plânge de drumuri, de probleme de transport sau altceva, ci pentru că – spunea dumneaei – „a fi asistent comunal este o chemare, nu o obligaţie, aici vorbim de o istorie de zece ani, pe când eu fac acest serviciu de 20 de ani, ceea ce pot să le spun colegilor mei este ca fiecare asistent să lucreze conform cererilor locale, orice localitate are nevoie de acest serviciu, în cazul meu este vorba despre 67 familii, adică 160 de persoane, avem 30 de copii în şcoală, este important să identificăm situaţiile şi să găsim soluţii pentru că nu avem nici primărie, nici dispensar, nici poliţie, noi pe noi trebuie să ne ajutăm”.

AURELIA ILUŢ

aureliailut@gmail.com

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.