Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Sunt şanse minime ca românii din Harghita să fie reprezentaţi în Parlament în urma alegerilor din acest an, ca urmare a schimbării Legii electorale
În organizarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Instituţiei Prefectului – judeţul Harghita, sâmbătă a avut loc la Tulgheş întâlnirea cu primari, viceprimari şi consilieri români din localităţile judeţului Harghita. Întâlnirea şi-a propus să identifice oportunităţile şi soluţiile menite să păstreze şi să promoveze valorile culturale româneşti şi să realizeze un schimb de bune practici privind îmbunătăţirea funcţionării principalelor instituţii identitare: biserica, şcoala, aşezămintele culturale şi a colaborării dintre acestea. La eveniment au participat peste 50 de persoane, primari, viceprimari şi consilieri locali şi judeţeni, conducători ai unor instituţii descentralizate, conducători şi reprezentanţi ai principalelor partide politice, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ cu predare în limba română, ai fundaţiilor şi asociaţiilor culturale harghitene membre ale FCRCHM.
Lucrările întâlnirii au fost deschise de preşedintele acestuia, prof. dr. Ioan Pop Sabău, care a afirmat că deşi suntem extrem de pesimişti, trebuie să trăim încă cu speranţa ideii de unitate, căci în toate marile noastre momente aşa s-a întâmplat, avocatul târgu-mureşean dând exemplul lui Miron Cristea, care a ieşit în faţa românilor de mână cu episcopul greco-catolic Iuliu Hossu la Marea Unire.
„Scriptura zice că înţelepciunea stă întru mult sfat. Iată, pentru sfat ne-am adunat aici, pentru a creiona noi direcţii, pentru a creiona o politică românească pentru zonă”, a spus consilierul eparhial Teodor Bijec, transmiţând mesajul PS Andrei, aflat la un mare eveniment de comemorare a Eroilor din Primul Război Mondial într-o eparhie megieşă. „Trebuie să avem coeziune între instituţii, dar şi ca reprezentativitate la Bucureşti, a conchis pr. Teodor, deoarece nu suntem cu nimic inferiori altor zone: suntem doar puţini”.
Vechiul animator al acţiunilor şi manifestărilor forumului, dr. Ioan Lăcătuşu, a spus că unul din obiectivele întâlnirii este generalizarea exemplelor de bună practică – „şi avem ce învăţa de la Primăria şi Consiliul local Tulgheş cel puţin în ce priveşte infrastructura: dacă avem şcoala pusă la punct, biserica pusă la punct, edificiile culturale şi primăria puse la punct, putem discuta de pe alte baze ceea ce avem de făcut”. Vorbitorul a abordat problematica din punct de vedere pragmatic, accentuând că întâia noastră problemă este să învăţăm să facem proiecte, apoi, să vedem ce putem face noi şi unde avem nevoie de sprijinul altora. De aceea e nevoie de stimularea solidarităţii naţionale. „Ce lucruri minunate au făcut brănenii, săcelenii bogaţi – toate sutele de cărţi vechi pe care le avem în biserici sunt donaţii de ale românilor. Şi aici apar două aspecte: ce face grupul acela absolut grozav din Braşov, Români pentru Români, şi ce fac comunele noastre mai bogate pentru fraţii noştri din Odorhei, din Gheorgheni? Eu sunt foarte surprins că nu există mişcare românească în Gheorgheni, care să iasă în public! La Tg. Secuiesc de 1 Decembrie nu ieşea nimeni, în zece ani s-au constituit în organizaţii, au doi consilieri şi azi românii şi-au recâştigat încrederea şi au manifestări de amploare”.
„E o mare răspundere a oamenilor politici să aibă şi Harghita un deputat, avem interesul să fim mai puţin pesedişti, penelişti etc., ci să avem o abordare românească a problemelor zonei. În Europa de astăzi, dacă vrei să exişti ca comunitate, trebuie să te autoorganizezi, trebuie să ceri, trebuie să te impui! În ce priveşte problemele noastre de esenţă, de supravieţuire etnică, suntem exact ca în urmă cu 25 de ani, dar ele trebuie o dată şi odată soluţionate: să fim mai insistenţi, dacă e nevoie să ieşim în stradă, dacă e nevoie să mergem la Bucureşti, trebuie să se găsească soluţii”, a conchis vorbitorul.
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a afirmat că „solidaritatea noastră nu e aşa de luminoasă cum o vedem uneori: din păcate nu-i aşa, nu toată lumea a înţeles că trebuie să avem ONG-uri, să avem GAL-uri care să aibă activitate, formatori, autori de proiecte eligibile şi care să atragă bani în comunităţi – şi dovadă este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară din zona de nord, Consiliul Judeţean fiind extrem de dispus să o co-finanţeze – dar ca orice minune, a ţinut trei zile”. Contabilizând toate propunerile de la întâlnirile forumului, prefectul a spus că sunt exact 50 de probleme prioritare pentru existenţa comunitară şi prezervarea identitară a românilor din judeţul Harghita. „Nu cred că este de ajuns să trimitem memorandumuri, trebuie să fim prezenţi fizic. Şi la Parlament, şi la Guvern. Ar trebui ca de Ziua Naţională să avem o prezenţă marcantă, că e uşor să sărbătoreşti 1 Decembrie la Bucureşti, mai greu e la Ciuc ori la Sf. Gheorghe. Noi, prefecţii, ne facem treaba. Dar, de exemplu, dacă ar fi să luăm măsuri împotriva celor care organizează tot felul de manifestări care vin în contradicţie cu Constituţia şi legile ţării – şi mă refer în special la cele extremiste – aici prefectul chiar nu are mari atribuţii. Aici poate interveni forumul cu demersuri specifice”, a încheiat Adrian Jean Andrei.
Inspectorul şcolar Elena Mândru, prezentă la întâlnire în calitate de preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, a punctat în intervenţia sa o parte din problemele cu care se confruntă învăţământul, în general şi şcolile cu predare în limba română din judeţ, în special. Un aspect important semnalat s-a referit la pericolul desfiinţării şcolilor româneşti cu număr mic de elevi, a şcolilor cu predare simultană. „Este foarte important să susţinem şi să susţineţi şi dvs., d-lor primari (…) funcţionarea acestor şcoli cu clase simultane. Deoarece într-un judeţ de munte, unde copii vin de la 2-3 km până la punctul de unde iau microbuzul şcolar, este foarte important să rămână acea şcoală, aşa mică cum este ea, cu numărul de copii pe care îl are”. Prof. Elena Mândru a explicat că dacă la nivelul autorităţii locale se doreşte funcţionarea în continuare a unor şcoli de acest tip, e nevoie să intervină cu suport financiar. De asemenea, datorită scăderii numărului de elevi, există pericolul comasării şcolilor.
Referitor la resursele umane, aceasta a spus că şi judeţul Harghita se confruntă cu un deficit de cadre didactice. „Anul acesta a fost unul foarte greu, în care am constatat, după începerea anului şcolar, că avem şcoli în care catedrele nu sunt acoperite. În această zonă, în şcolile româneşti din judeţ cea mai mare problemă o ridică profesorii de matematică şi învăţătorii. În următorii 4-5 ani se vor pensiona foarte multe cadre didactice, ceea ce înseamnă că avem o problemă. (…) Ce puteţi face dvs., de la nivelul autorităţii publice locale? Să sprijiniţi mai mult naveta cadrelor didactice. (…) Şi, acolo unde se impune, cazarea lor”. Aceasta a dat exemplul municipiului Miercurea-Ciuc, unde „nu vom avea învăţători, profesori, dacă vor trebui să dea pe chirie salariul lor pe o lună”.
Deputatul Mircea Duşa, fost ministru al Apărării, prezent la întâlnire, s-a arătat sceptic în ceea ce priveşte accederea în Camera Deputaţilor a unui român din judeţul Harghita, în urma alegerilor parlamentare din acest an, din cauza schimbării Legii electorale. „Niciodată Bucureştiul nu va înţelege că revenirea la votul pe listă ne pune în imposibilitatea sau ne dă şanse foarte mici în a avea reprezentanţi în Parlamentul României”, a spus Mircea Duşa. De asemenea, acesta a spus că nici despre o alianţă între partidele româneşti nu poate fi vorba, deoarece nu sunt de acord liderii de la Bucureşti. „Vorbeaţi de unitate, este mai greu de realizat, pentru că la Bucureşti nu se înţelege acest lucru. Chiar dacă noi ne dăm mâna cu colegii noştri de la PNL şi alte partide să susţinem un singur candidat, de exemplu al Coaliţiei Românilor din Harghita – am mai avut această experienţă şi am pierdut – nu vor înţelege cei de la Bucureşti, pentru că întotdeauna şefii de partide, liderii de partide, doresc să aibă candidaturi în toate judeţele, asta şi pentru timpii de antenă şi pentru alte avantaje pe care le conferă legea atunci când ai candidaturi în toate judeţele”, a afirmat parlamentarul.
În ceea ce priveşte învăţământul, deputatul de Harghita a spus că Legea educaţiei prevede că acolo unde copii minoritari sunt mai puţini, se poate constitui o clasă. Însă unde românii sunt minoritari, nu se poate constitui o clasă cu 5-6 elevi. „De ce copilul român din Harghita, care face, de exemplu, naveta de la Lupeni la Odorheiu-Secuiesc, să nu beneficieze de aceeaşi finanţare pe cap de elev ca şi copiii de etnie maghiară? Acestea sunt problemele legate de Legea învăţământului”, a spus Mircea Duşa.
De asemenea, vorbind despre pregătirea aniversării Centenarului Marii Uniri, fostul ministru a arătat că la nivelul autorităţilor publice locale pot fi incluse: reabilitarea monumentelor locale, aducerea în actualitate a patrioţilor din zonă care au avut un rol deosebit în actul Marii Uniri, să fie declaraţi cetăţeni ai localităţii sau să se dea nume de străzi.
În cuvântul său, Mircea Duşa a evidenţiat şi importanţa activităţii Forumului Civic, care încearcă să coaguleze comunitatea românească din cele trei judeţe, să inventarieze problemele cu care se confruntă românii aici, dar şi pentru a face câţiva paşi înainte în vederea stabilirea unor strategii, care să fie şi eficiente.
„Comunitatea românească din judeţul Harghita este puţină, slabă şi dezbinată”, a spus prof. Ilie Şandru, membru în Consiliul Director al forumului, considerând că „aici a fost şi este nevoie de politică românească”. Acesta a afirmat, în intervenţia sa, că este nevoie ca reprezentanţii comunităţii româneşti să ceară până la cel mai înalt nivel ca românii din judeţ să fie reprezentaţi în forul legislativ al României. Iar a doua propunere s-a referit la marcarea Centenarului Marii Unirii. Concret, un prim-pas ar fi ca fiecare comună sau oraş din judeţul Harghita, locuite de români, să se înfrăţească cu o localitate din Republica Moldova. A dat şi exemplul municipiului Topliţa, care este înfrăţit cu una sau două localităţi din Ungaria, dar cu nici una din Basarabia.
Primarul comunei Corbu, Romeo Ţepeş Focşa, a punctat la rândul său că e nevoie de unitate, „ca să putem să supravieţuim aici în zonă”. „Nouă ne e ruşine şi ne e frică să spunem că suntem români. (…) O idee ar fi să ne unim în jurul unui nucleu. (…) Sunt convins că un liant pentru a ne putea uni în jurul unui nucleu românesc este biserica. Biserica ne poate uni”, a spus primarul comunei Corbu.
Gazda întâlnirii, primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, a împărtăşit celor prezenţi experienţele pozitive acumulate în ultimii patru ani. În primul rând, a subliniat că localitatea pe care o conduce este înfrăţită cu o localitate din Republica Moldova. După care a povestit cum în 2012, când a devenit primar pentru prima oară, a găsit o comunitate dezbinată. „Când am ajuns la primărie am găsit o comunitate destul de dezbinată după rezultatul alegerilor din 2012, pentru că, aşa cum facem întotdeauna, românii se bat şi ceilalţi câştigă. Din fericire, am câştigat noi, românii şi comunitatea maghiară nu a mai fost reprezentată în conducerea primăriei – nici primar, nici viceprimar. Dar am considerat până la urmă că cei 30%, numărul de locuitori pe care îl are comunitatea maghiară, sunt locuitori ai comunei Tulgheş şi am încercat să leg şi să unesc această comunitate. (…) Încet-încet şi-au dat seama (n.n. – etnicii maghiari) că pe baza unui respect reciproc, prin toleranţă, prin faptul că am avut grijă să organizez tot felul de evenimente culturale, sportive, am încercat să-i adun şi să realizăm la Tulgheş o comunitate unită. (…) Rezultatele într-adevăr au venit şi la alegeri şi-au spus cuvântul (n.n. – a fost ales cu 80% din voturi)”.
În cadrul întâlnirii au mai luat cuvântul Vasile Gotea, membru în conducerea forumului, precum şi preşedintele filialei harghitene a ALDE, Claudiu Sere.
În finalul întâlnirii, preşedintele Forumului Civic, prof. univ. dr. Ioan Sabău, a subliniat că propunerea privind prezenţa fizică la instituţiile fundamentale ale statului este foarte importantă, deşi şi-a exprimat şi rezervele vizavi de rezultatele ce se vor obţine, din experienţele trecute. Numai că, dacă se va face acest demers, înainte trebuie inventariate problemele existente, sub forma unei note scrise sau a unui memoriu, la care să fie ataşate probe privind situaţia de facto din această zonă.
Avocatul Ioan Sabău Pop a spus că o întâlnire în viitorul apropiat al comunităţii româneşti din judeţul Harghita se impune. Iar acesta a propus ca această întâlnire să aibă loc în municipiul Odorheiu-Secuiesc. În cadrul acestei întâlniri, a continuat dr. Ioan Sabău Pop, să se discute trei aspecte punctuale: educaţia, cultura şi despre instituţiile de păstrare a memoriei identitare: arhivele şi muzeele.
În ceea ce priveşte reprezentativitatea românilor din judeţ în Parlamentul României, acesta a spus că într-adevăr există analize care evidenţiază acest risc. Însă a fost de părere că în Harghita se poate câştiga un mandat de deputat doar dacă toţi românii ies la vot. În acest sens a afirmat că fiecare – profesori, primari etc. – trebuie să-i îndemne pe românii din judeţ să iasă la vot şi să pună ştampila pe un român.
La finalul intervenţiei, preşedintele FCRCHM a reamintit că forumul „este un loc de comunicare, un factor de coagulare, senzor civic al românilor, unde sunt aşteptaţi toţi cetăţenii români, dacă vor şi alţii, indiferent de religia pe care o au”. (M. Groza, Şt. Pătrântaş)
