În adevărata, vrednica, veşnica şi autentica viaţă!…

„Pro Memoria – Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”

În iureşul timpului şi în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viaţa omului şi, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat şi drag nouă dincolo, de fapt unde?…

În adevărata, vrednica, veşnica şi autentica viaţă!…

Aşa s-a întâmplat şi în urmă cu un an, la aflarea veştii trecerii la cele veşnice a Părintelui Arhimandrit Mihail Goia – Stareţul Emerit şi Onorific al Mănăstirii „Sfântul Ilie” din oraşul Topliţa, la venerabila vârstă de 89 de ani – cel care a fost atâţia ani slujitorul altarului străbun şi al sfintelor slujbe, al cărţilor teologice, pastoral-spirituale şi duhovniceşti!…

Părintele Arhimandrit Mihail Goia, născut Miron, la 23 noiembrie 1927, în oraşul Topliţa, deşi singur la părinţi, a plecat la Mănăstirea Neamţ în 26 octombrie 1940 şi a fost tuns în monahism în anul 1948 la Mănăstirea Pângăraţi, din judeţul Neamţ. Dimpreună cu Stareţul Varahiil s-a aşezat la Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, în luna decembrie anul 1948, cu două săptămâni înainte de Crăciun. Diacon şi preot a fost hirotonit la 20 iunie 1948, la Iaşi şi respectiv 1 decembrie 1949, la Cluj-Napoca.

Datorită sănătăţii precare a mamei sale încearcă să plece la Mănăstirea Topliţa în repetate rânduri, însă nu reuşeşte. După ce a fost Stareţ provizoriu la Mănăstirea Râpa-Râmeţ în anul 1952, va deveni întâi stătător la Mănăstirea Nicula la 23 mai 1955 şi va păstra această funcţie până în august 1957, când va pleca la Mănăstirea „Sfântul Ilie” – Topliţa, unde a devenit arhimandrit şi stareţ, până în anul 1995. A fost scos afară din mănăstire cu Decretul 410 din 1959 şi a fost trimis la Catedrala Episcopală a Reîntregirii din municipiul Alba Iulia, cu statut provizoriu, unde a stat 10 ani.

Arhimandritul Mihail Goia era socotit unul dintre cei mai însemnaţi stareţi ai monahismului ortodox transilvan. A fost mult apreciat atât datorită sincerităţii lui, cât şi prin cultura sa duhovnicească, prin trăirea, dar mai ales printr-o neclintită voinţă în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi şi a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate şi cultivate de către Părintele Mihail Goia.

Altfel spus, Părintele Arhimandrit Mihail Goia a primit cu multă dragoste pe foarte mulţi credincioşi, fii duhovniceşti şi tineri la sfat, încurajându-i şi ajutându-i pe mulţi dintre ei, dintre care foarte mulţi studenţi teologi, să se pregătească pentru apărarea şi promovarea credinţei ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste.

A fost în acelaşi timp un bun păstrător al tradiţiei şi un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant şi ordonat, ospitalier şi erudit. Un preot veritabil, sacerdot autentic şi mărturisitor distins al cultului ortodox şi un om şi propovăduitor al culturii înţelepte, un slujitor al Bisericii şi al poporului român.

În dimineaţa înmormântării şi, mai cu seamă, la sfânta slujbă a prohodirii, săvârşită în incinta bisericii celei noi – ctitoria sfinţiei sale, a vrednicului lăcaş monastic al Mănăstirii harghitene „Sfântul Ilie” – Topliţa, de la poalele Munţilor Călimani, din ziua de sâmbătă – 3 septembrie 2016, a participat foarte multă lume, care l-a cunoscut şi la preţuit în mod deosebit pe Părintele lor Duhovnicesc – Mihail Arhimandritul!…

Dumnezeu să-l ierte, să-l aşeze cu drepţii şi să-l numere cu aleşii Săi! Veşnică să-i fie amintirea şi pomenirea, din neam în neam! Amin!…

Dr. Stelian Gomboş

Comentarii:

comentarii