Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Totuşi, deşi în creştere faţă de anul trecut, cererea a rămas scăzută, motivele fiind mai multe
În acest an, până în momentul de faţă, Direcţia Silvică (DS) Harghita a valorificat către populaţie 1.000 metri cubi de lemn de foc şi lemn subţire pentru construcţii. Din această cantitate, 590 mc au fost lemn de foc, iar restul de 410 mc au fost material lemnos pentru construcţii.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că, începând de anul trecut, a crescut cantitatea de lemn vândută populaţiei, iar tendinţa s-a menţinut şi în 2019, însă nu la nivelul cererii care este pe piaţă. În opinia şefului direcţiei silvice, odată cu venirea toamnei vor creşte şi vânzările de lemn de foc. Acesta a remarcat faptul că s-a comercializat mai bine în acest an şi lemnul subţire, care este folosit pentru mici construcţii în gospodării.
DS Harghita vinde lemnul de foc la un preţ de 137 de lei, cu TVA/mc, iar cel de construcţii costă 238 de lei, cu TVA/mc.
Ing. Cătălin Mutică a explicat că în urmă cu aproape 2 ani Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a început să ofere spre vânzare către populaţie o cantitate însemnată de lemn de foc şi de construcţii. Acest lucru s-a datorat faptului că semnalele de pe piaţă indicau că populaţia, în perioada rece, nu avea posibilitatea de a cumpăra lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor. Astfel că s-au modificat anumite dispoziţii în Codul silvic, iar RNP – Romsilva, administratorul celei mai mari suprafeţe de fond forestier de stat, a fost obligată să ofere spre vânzare către populaţie o cantitate însemnată de lemn de foc.
Potrivit legislaţiei, direcţiile silvice şi ocoalele silvice din subordinea RNP – Romsilva au obligaţia ca parchetele în care sunt produse accidentale, doborâturi de
vânt masive sub 3 hectare şi lucrări de îngrijiri să fie exploatate cu forţe proprii sau cu firme specializate, iar lemnul sortat (lemnul de foc şi cel de construcţie de 24 de cm la capătul gros) să fie ofertat prima dată persoanelor fizice şi doar după aceea, dacă nu se comercializează, poate fi vândut la agenţii economici prin licitaţii publice.
Şeful direcţiei silvice a spus că, anul trecut, DS Harghita a intrat într-un blocaj, deoarece nu a existat suficientă forţă de muncă care să exploateze acest lemn. Însă procedura s-a îmbunătăţit, iar acum dacă la două licitaţii publice agenţii economici nu contractează lucrările de exploatare, „atunci avem posibilitatea să vindem aceste parchete şi ca lemn pe picior”. „În acest fel lucrurile se pot îndrepta şi nu se mai generează blocaje pe piaţa lemnului”.
Stocuri de 2.275 mc lemn de foc
„În momentul de faţă, DS Harghita este pregătită să facă faţă nevoilor de toamnă-iarnă ale populaţiei. Avem un stoc la drum auto de 2.275 mc, doar lemn de foc”, a spus ing. Mutică.
La Ocolul Silvic Tulgheş sunt 124 mc lemn de foc, la OS Borsec – 810 mc, la OS Topliţa – 1.100 mc, la OS Homorod (cu sediul în Odorheiu Secuiesc) – 241 mc.
Directorul direcţiei silvice a precizat că după trecerea unei perioade de 15-30 de zile de la afişare şi comunicare către unităţile administrativ-teritoriale şi public a acestor stocuri, dacă nu este cerere din partea persoanelor fizice, „suntem obligaţi să le vindem către agenţi economici prin licitaţie publică, altfel lemnul se degradează”.
De la începutul anului au fost vânduţi la licitaţie publică către agenţi economici 2.761 mc lemn subţire şi 1.815 mc lemn de foc. Aceste cantităţi au fost oferite spre vânzare prima dată persoanelor fizice, însă nu au fost cumpărate.
Directorul DS Harghita şi-a exprimat speranţa că stocul de lemn din acest moment se va vinde în această perioadă mai rece.
Un alt lucru punctat de ing. Cătălin Mutică este că procedura prin care oamenii pot cumpăra lemn de foc sau de construcţie s-a simplificat. La început, persoanele care doreau să achiziţioneze lemnul pus la dispoziţie de direcţia silvică trebuiau să depună o cerere la primării, care la rândul lor înaintau tabelele respective către ocoalele silvice. Însă, datorită faptului că nu se valorifica în totalitate lemnul pus la drum auto de ocoalele silvice, s-au schimbat procedurile. În momentul de faţă orice persoană interesată poate să se deplaseze direct la ocolul silvic să depună o solicitare şi să cumpere material lemnos.
Unele motive pentru care cererea nu este foarte mare
„Lemnul este stivuit la drum auto, la baza parchetelor, iar distanţa de la ocoalele silvice până la aceste platforme primare poate fi şi de peste 10-15 km. Transportul este destul de scump. Probabil şi datorită acestui aspect cererea nu este foarte mare”, a spus ing. Mutică.
Acesta a mai amintit faptul că, în Harghita, majoritatea lemnului pe care îl exploatează direcţia silvică este din specia răşinoase, întrucât 90% din suprafeţele de stat rămase în administrarea instituţiei se află în zona Topliţa, Borsec, Tulgheş. Iar lemnul din specii de răşinoase nu are putere calorică foarte mare şi nu are căutare în rândul populaţiei. „Repet, preţurile nu sunt mari, însă calitatea lemnului nu e deosebită, întrucât nu este din specia fag. Noi suntem obligaţi să sortăm materialul lemnos, deoarece lemnul de lucru care are diametrul de 24 de cm la capătul subţire are destinaţie industrială şi trebuie să-l vindem la operatori economici”, a precizat directorul DS Harghita.
În comparaţie, societăţile comerciale vând în special lemn de foioase, fiind înglobat foarte mult lemn de lucru. „Este destul de trist să ajungă lemnul de lucru pe foc, dar din această cauză la operatorii economici care vând lemn de foc de esenţă tare preţurile sunt mult mai mari decât ale noastre”.
Cu toate acestea, ing. Cătălin Mutică a arătat că există cerere din partea persoanelor fizice şi pentru lemnul vândut de Direcţia Silvică Harghita.
Pe teritoriul României specia cea mai răspândită este fagul, dar nu şi în Harghita, iar persoanele care locuiesc în zona de deal au posibilităţi mult mai mari pentru a-şi procura lemn de foc mai bun calitativ decât cei din zona de munte.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
